Cu toții am auzit vorbindu-se din ce în ce mai mult despre inteligență artificială. Este vorba despre un trend tehnologic a cărui popularitate a explodat pur și simplu în ultimii ani la nivel mondial și care va revoluționa din ce în ce mai multe domenii de activitate.
Considerată o tehnologie determinantă a viitorului, inteligența artificială își are originile în miturile din Grecia Antică, atunci când Aristotel, unul dintre cei mai importanți filosofi din acea perioadă, își dorea nespus de mult să-și înțeleagă propria gândire.
Mult mai târziu, în anul 1943, cercetătorii americani Walter Pitts și Warren McCullough aveau să publice prima lucrare despre un model matematic al unei rețele neuronale artificiale. Lucrarea oferea o modalitate de a descrie funcțiile creierului în termeni abstracți și arăta că elementele simple conectate într-o rețea neuronală pot avea o putere de calcul imensă.
Dar, câți știu ce este inteligența artificială și cum funcționează aceasta. Răspunsurile la aceste întrebări, dar și alte informații le vei afla citind acest articol.
Ce este inteligența artificială
Inteligența artificială (IA) sau Artificial Intelligence (AI) este un concept pe cât de complicat, pe atât de complex, care se află într-o continuă evoluție.
La un nivel foarte simplist, AI reprezintă tehnologia dezvoltată astfel încât să imite cât mai fidel funcțiile umane precum raționamentul, învățarea, planificarea, decizia și creativitatea.
IA permite sistemelor tehnice să perceapă mediul în care funcționează, să prelucreze această percepție pentru a putea rezolva probleme care până acum reveneau doar oamenilor și pentru a atinge diverse obiective.
Calculatorul primește datele, pregătite sau colectate prin intermediul propriilor senzori, precum o cameră video, le prelucrează și apoi reacționează.
Inteligența artificială nu înseamnă replicarea minții umane și transformarea acesteia într-un cip, ci mai degrabă componenta umană se referă la experiența de utilizare care trebuie să fie cât mai apropiată de interacțiunea dintre oameni.
Sistemele de AI își adaptează comportamentul într-o oarecare măsură, analizând datele și efectele acțiunilor anterioare și întrevăd acțiuni viitoare bazându-se pe informațiile existente și funcționând autonom.
Care sunt tipurile de inteligență artificială
Inteligența artificială este de două tipuri: software și incorporată. Din prima categorie fac parte asistenții virtuali, motoarele de căutare, sistemele de recunoaștere facială și vocală și programele informatice de analiză a imaginilor. În cealaltă categorie sunt incluși roboții, dronele, mașinile autonome și internetul obiectelor.
În același timp, în funcție de performanță, de puterea de procesare și de capacitatea de realizare a unor task-uri, inteligența artificială este de patru feluri:
Memoria limitată – pentru a lua decizii poate învăța din experiențele anterioare;Mașina reactivă – are o capacitate redusă de realizare a sarcinilor umane; este considerată sistemul primitiv de inteligență artificială;Teoria minții– reprezintă o formă avansată de inteligență artificială, care înțelege informațiile și oamenii prin analiza datelor, a nevoilor și emoțiilor;Conștiința de sine – are drept obiectiv imitarea cât mai fidelă a creierului uman, iar în clipa de față există doar în teorie pentru că experții susțin că vor trece câteva decenii până va fi construit un astfel de sistem; recunoaște, își poate aminti emoții și poate lua decizii.
Cum funcționează inteligența artificială
Inteligența artificială dispune de un sistem de funcționare similar cu cel al omului. Asemenea oamenilor, AI învață lucruri noi, le aplică și, astfel, se adaptează la condițiile din jur.
Modalitățile în care poate fi folosită inteligența artificială sunt, practic, nelimitate, iar tehnologia care stă la baza lor poate fi aplicată în multiple domenii precum medicina sau industria auto. Elementele-cheie ale modului de funcționare al inteligenței artificiale sunt următoarele:
Învățarea mașină (din experiență)
Constă în învățarea fără să fie programată în sensul acesta. Se bazează pe algoritmi care analizează datele și fac predicții. Este folosită cu precădere în medicină, pentru diagnosticarea unor boli, interpretarea investigațiilor de imagistică, și în domeniul farmaceutic, pentru dezvoltarea unor medicamente eficiente.
Învățarea profundă
Aceasta stabilește rețele de informații care ajută la procesarea rapidă a datelor și care imită rețeaua neuronală din creierul uman. Pentru a se crea un singur rezultat există mai multe niveluri de rețea de informații. Spre exemplu, este folosită în recunoașterea vocală pentru anumite servicii precum asistentul virtual Siri.
Rețeaua neuronală
Asemenea neuronilor din creierul uman care formează legături complexe de comunicare, la fel se întâmplă și în cazul inteligenței artificiale, în care vorbim despre milioane de rețele care comunică între ele dispuse fiind pe mai multe niveluri. Spre exemplu, daca îi oferim unui sistem de IA 1.000 de fotografii cu câini, sistemul va ști după procesarea acestora să-ți spună că este vorba despre un câine, nu despre o pisică.
Computația cognitivă
Aceasta este o altă componentă importantă din AI, care imită și îmbunătățește interacțiunile dintre oameni și mașini. Obiectivul este acela de a recrea modul de gândire uman într-un model de computer, ceea ce se va întâmpla prin înțelegerea limbajului uman și a semnificației din spatele cuvintelor, sunetelor și imaginilor.
Viziunea computațională
În acest caz, pentru a putea înțelege imagini, inclusiv grafice, tabele, imagini din documente pdf, texte și video sunt folosite tehnici de învățare profundă și de identificare a tiparelor. Această abilitate este folosită în spitale în diagnosticarea anumitor boli și pentru interpretarea analizelor de imagistică.
În ce domenii are aplicabilitate inteligența artificială
Inteligența artificială are multiple aplicații, fiind folosită din ce în ce mai mult, inclusiv în viața de zi cu zi. În cele ce urmează îți prezentăm câteva dintre cele mai cunoscute aplicații ale AI:
Cumpărăturile și publicitatea online
Internauților le sunt oferite recomandări personalizate pe baza căutărilor sau achizițiilor anterioare sau a altor tipuri de comportament online, scrie Europarl.Europa.eu.
Căutările pe internet
Motoarele de căutare învață din volumul uriaș de date care au fost introduse de utilizatorii de pretutindeni pentru a oferi cele mai bune rezultate, adaptate nevoilor acestora.
Asistenții personali digitali
Cele mai noi smartphone-uri înglobează asistenți virtuali care răspund la diverse întrebări, oferă recomandări și te pot ajuta să-ți organizezi activitățile zilnice.
Traducerea automată
Programele și aplicațiile de traducere, scrisă sau orală, folosesc inteligența artificială pentru a face traduceri cât mai exacte și pentru a le îmbunătăți pe baza feedback-urilor. Un caz aparte îl reprezintă subtitrarea automată.
Orașe, locuințe și infrastructuri inteligente
Într-o locuință smart, termostatele inteligente învață din comportamentul oamenilor pentru a economisi energie, în timp ce marii dezvoltatori ai orașelor inteligente își propun să controleze traficul și să reducă ambuteiajele și emisiile poluante.
Mașinile autonome
Autovehiculele autonome utilizează funcții de siguranță bazate pe inteligență artificială. Algoritmii de învățare profundă prezic obiectele din apropierea automobilului, iar sistemul colectează date radar de la camerele instalate pe mașină, de la GPS și din serviciile de cloud pentru o călătorie cât mai sigură.
Securitatea cibernetică
Sistemele de inteligență artificială ajută la identificarea și combaterea atacurilor cibernetice și a altor amenințări cibernetice asupra securității informaționale.
Vezi şi ce este metaverse și cum funcționează!
