”Am pierdut comincaţiile, aşadar trebuie să considerăm că nu am putut încheia aterizarea pe suprafaţa Lunii”, declară CEO-ul şi fondatorul ispace, Takeshi Hakamada.

„We have to assume that we could not complete the landing on the lunar surface,” says Takeshi Hakamada, founder & CEO of ispace.

Ground teams had data from the lander during its descent, but lost the signal before landing.

„We will keep going,” he said.

— Spaceflight Now (@SpaceflightNow)

”Inginerii noştri vor continua să analizeze situaţia”, anunţă el, promiţând informaţii suplimentare imediat ce este posibil.

Aselenizatorul programului Hakuto-R, care se afla de o lună pe orbită, la aproximativ 100 de kilometri deasupra Lunii, şi-a început coborârea către suprafaţa lunară cu aproximativ o oră mai înainte.

Era vorba despre o manevră complexă, realizată în întregim automat.

Totul părea să se desfăşoare aşa cum s-a prevăzut, însă, după momentul planificat al aselenizării, către ora 14.40 GMT (17.40, ora României), au urmat câteva zeci de minute de nelinişte, în care echipele întreprinderii au încercat să restabilească comunicaţiile cu aselenizatorul.

CEO-ul a luat cuvântul în transmisiunea video directă a societăţii, a anunţat vestea proastă şi a dat asigurări că ispace îşi va continua ”eforturile în vederea unor viitoare misiuni”.

Succesul acestei misiuni era departe de a fi garantat.

În aprilie, 2019, o sondă a organizaţiei israeliene SpaceIL a căzut pe suprafaţa Lunii.

Până în prezent, doar Statele Unite, Rusia şi China au reuşit să facă să aselenizeze roboţi pe Lună, situată la aproximativ 400.000 de kilometri de Terra.

India a încerrcat în 2019 să aselenizeze o sondă – Vikram -, însă aceasta s-a prăbuşit.

”ROVERE” LA BORD

Aselenizatorul, de doi metri pe 2,5 metri, a fost lansat în decembrie de la baza americană Cap Canaveral, în Florida, cu o rachetă SpaceX.

WATCH: Japanese space company ispace lands its private lander on the moon. Inside are the United Arab Emirates’ first lunar rover and a wheeled robot from the Japanese Space Agency

— Bloomberg (@business)

El transporta mai multe vehicule lunare mici, inclusiv un model miniatural japonez dezvoltat de către Agenţia Spaţială Japoneză, în colaborare cu producătorul de jucării Takara Tomy.

Alt vehicul lunar (”rover”), construit de către Emiratele Arabe unite (EAU) se afla la bord.

Această ţară de la Golful Persic, nou-intrată în cursa spaţială, a trimis o sondă orbitală către Marte în 2021.

Dacă micul său vehicul, de zece kilograme, denumit Rashid, ar fi fost desfăşurat, el ar fi reaalizat prima misiune lunară a lumii arabe.

Proiectul Hakuto (”Iepure alb”, în japoneză) al firmei japoneze era unul dintre cei cinci finalişti ai competiţiei internaţionale Google Lunar XPrize, care s-a încheiat fără învingător, din cauză că nicio companie nu a reuşit să aselenizeze un robot până la data stabilită, adică în 2018.

Alte două întreprinderi – societăţile americane Astrobotic şi Intuitive Machines – urmează să decoleze mai târziu în 2023 pentru a încerca să ajungă pe Lună.

Aceste misiuni sunt realizate în parteneriat cu NASA, care intenţionează să dezvolte economia lunară şi a însărcinat întreprinderi private să transporte material şi experimente ştiinţifice pe Lună.

Agenţia spaţială americană preconizează – prin programul său Artemis – să reediteze aselenizarea unor astronauţi pe suprafaţa Lunii în anii următori, să stabilească o bază pe aceasta şi să contruiască o staţie spaţială pe o orbită în jurul Lunii.

Japonia şi Statele Unite au anunţat în 2022 că vor să coopereze în trimiterea unui astonaut japonez pe Lună până la sfârşitul acestui deceniu.