Bugetul pe anul viitor al României, construit de Ministerul Finanțelor, se bazează pe estimările Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză. În timp ce proiectul de buget pe anul viitor este construit pe o prognoză de creștere economică de 2,8%, Comisia Europeană estimează un avans de doar 1,8%.
În privința scumpirilor, Finanțele previzionează o inflație de 8%, în vreme ce Comisia Europeană vede un avans al prețurilor de 10,2%, conform datelor Economedia.ro.
Concomitent, deficitul bugetar luat în calcul de autorități este de 4,4% din PIB, pe când Executivul de la Bruxelles estimează 5% anul viitor.
Deficitul bugetar este diferența dintre încasări și cheltuieli. România trebuie să reducă deficitul bugetar la 3% din Produsul Intern Brut (PIB), conform tratatelor europene.
Deficitul de cont curent ar urma să fie de 8,5% din PIB în 2023, în timp ce Comisia Europeană estimează un minus de 8,8%.
Deficitul de cont curent se calculează ca diferență între venituri și cheltuieli, la care se adaugă apoi și dobânzile, dividendele și remiterile cetățenilor din alte țări, dar și transferurile, precum ajutoarele externe.
Cu cât deficitul de cont curent este mai mare, cu atât este mai mare presiunea pe finanțele publice și pe moneda națională a țării care rulează un astfel de deficit.
În esență, deficitul de cont curent reprezintă tranzacțiile internaționale ale unei țări. În general, statele bogate precum SUA au deficite de cont curent, iar cele în curs de dezvoltare au excedente.
