În Iran, oamenii care ies la cumpărături verifică de două ori prețurile, compară între magazine și, uneori, trebuie să aleagă de ce vor avea de făcut săptămâna aceasta.

Este un proces care se desfășoară de luni de zile, pe măsură ce prețurile bunurilor de bază cresc, iar rialul, moneda Iranului, continuă să cadă. Și oamenii sunt îngrijorați.

„Lucrez peste 12 ore pe zi conducând prin oraș în acest trafic nebunesc”, a spus un șofer de taxi în vârstă de 60 de ani, Gholamali, care lucrează în Teheran, dar locuiește în Karaj, în apropiere, și a cerut ca numele său să fie reținut.

„La sfârșitul zilei, o sun pe soția mea să văd de ce avem nevoie pentru casă. Verific prețurile la orice la magazin pentru a afla cât îmi permit să cumpăr. Văd cupluri tinere făcând la fel. Acest lucru nu este normal, dar așa te gândești într-o zi și vezi că ceva oribil a devenit noua ta normalitate.”

Mâncarea costă cu 70 la sută mai mult

Produsele alimentare poartă cea mai mare parte a inflației, un coș de articole selectate de Centrul de Statistică al Iranului în creștere cu 70% față de aceeași lună a anului trecut.

Între timp, articolele esențiale și utilizate în mod obișnuit, cum ar fi ceapa și carnea roșie, au fost în mod constant să facă titluri în mass-media locală în ultima lună pentru prețuri care, la intervale, se pot tripla înainte de a se retrage marginal.

Cursul de schimb al rialului a depășit importanta barieră psihologică de 500.000 pentru dolarul american pe piața liberă pe 20 februarie.

Și apoi, în doar o săptămână, moneda aflată în dificultate a scăzut la peste 600.000 față de dolarul verde, înainte de a recăpăta un teren în această săptămână.

Iranul s-a confruntat, de asemenea, cu luni de neliniște, deoarece protestele la nivel național au dominat titlurile internaționale, tensiunile iraniene cu Occidentul au crescut din cauza afirmațiilor că Teheran a furnizat Rusiei drone, iar confruntările cu Israelul au devenit din ce în ce mai publice.

Timp de zeci de ani, Iranul s-a luptat cu probleme similare, care s-au agravat din 2018, când SUA s-au retras unilateral din acordul nuclear cu puterile mondiale și au impus sancțiuni dure țării care, doi ani mai târziu, a devenit cea mai grav afectată de pandemia de COVID-19 în regiunea.

Înainte de începerea protestelor din septembrie, fiecare dolar a adus aproximativ 300.000 de rili pe piața liberă. Înainte ca SUA să se retragă din acordul nuclear, acesta era mai puțin de 40.000.

Însă deprecierea rialului a jucat doar recuperarea cu inflația neîmblânzită a Iranului, care a fost de peste 53% la 19 februarie, potrivit ultimului raport al Centrului de Statistică al Iranului.

„Nimic decât o implozie la sfârșit”

Babak, un tânăr de 32 de ani care conduce o mică cafenea în nordul Teheranului, a spus că inflația afectează și întreprinderile mici și furnizorii.

„Tocmai am avut o creștere a prețului cu 30 la sută acum câteva luni. Acum, cu noul curs al dolarului, îmi pot doar imagina cât de tare va lovi următorul când furnizorul meu de boabe de cafea va aduce următorul transport”, a spus el pentru Al Jazeera.

„Dacă continuă așa, nu va duce decât la faliment. Este o presiune constantă și nu există altceva decât o implozie la sfârșit.”

Iranul se îndreaptă spre Sărbătorile Nowruz sau de Anul Nou, un sezon în care prețurile cresc în mod tradițional oricum. Pentru a combate acest lucru, oficialii au promis că vor lua măsuri împotriva creșterilor neautorizate de preț și au început să distribuie produse precum carnea congelată la prețuri mai mici.

Ca răspuns la scăderea monedei, banca centrală a lansat săptămâna trecută un nou centru de schimb de valută și aur pentru a monitoriza îndeaproape toate tranzacțiile, inclusiv banii proveniți din exporturi de către marile companii.

Cu toate acestea, la cursul actual al centrului de mai puțin de 440.000 de riali pentru dolar pentru numerar și puțin peste 380.000 pentru ordinele de plată în valută străină, ratele sunt mult sub nivelul pieței deschise.

Banca a promis, de asemenea, că va menține o rată artificial scăzută de 285.000 la dolar pentru importurile unui număr de bunuri esențiale.

Efectul politicii guvernamentale

La fel ca mulți economiști, Sadegh Alhosseini consideră că o creștere necontrolată și constantă a masei monetare a țării pe fondul deficitelor sale bugetare perene este principalul factor din spatele inflației sale fulgerătoare.

Dar nivelurile actuale ale ofertei monetare – acum cu aproximativ 40 la sută mai mari decât anul trecut – explică doar devalorizarea monedei până la un punct, restul fiind explicat de un amestec de tensiuni în politica externă și gestionarea defectuoasă a economiei locale, a spus el pentru Al. Jazeera.

„Riscurile în urma războiului din Ucraina, știrile despre confruntările cu Israelul și blocarea acordului nuclear cresc cererea pentru deținerea de dolari sau mărfuri bazate pe dolari și renunțarea la rial”, a spus Alhosseini, adăugând că presiunea recentă a SUA asupra vecinilor Irak și Statele Unite. Emiratele Arabe să sufoce fluxurile valutare ale Teheranului adaugă o presiune semnificativă.

Dar economistul crede că măsurile luate de autoritățile iraniene nu au făcut decât să agraveze problemele și au contribuit la recenta cădere liberă a rialului.

În primul rând, a spus Alhosseini, rata artificială de 285.000 de riali pentru dolar este o reiterare a politicilor trecute eșuate, care generează corupție, forțând în același timp exportatorii să-și repatrieze toate câștigurile în valută străină la o rată scăzută descurajează exporturile și privează piața locală de numerar necesar cu disperare. .

„Există corupție în corpul de management mediu al sistemului nostru politic și unii dintre aceiași oameni care vor distribui această monedă ieftină și vor beneficia de ea pledează pentru aceste politici, în timp ce unii dintre conducerea noastră superioară nu au cunoștințele și experiența necesare. ”, a spus Alhosseini.

„Pe termen scurt, dacă guvernul renunță sau își reduce politicile artificiale de rambursare și repatriere a valutei și intervine pe piață doar la rate compatibile cu ratele pieței deschise, ar întări rialul”.

Sursa – www.aljazeera.com