Un șofer român plătește anual 132 de lei în plus la polițele de asigurări auto obligatorii, din cauza falimentelor City Insurance și Euroins, în vreme ce o firmă achită suplimentar 257 de lei, conform calculelor Libertatea.
Direcția Națională Anticorupție (DNA) a clasat dosarul în care conducerea Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) a fost reclamată că a închis ochii la fraudele City Insurance și Euroins, potrivit G4media.ro.
Paguba se recuperează de la șoferi
Însă pagubele cauzate de cele două firme de asigurări, calculate de Libertatea la peste 1,3 miliarde de euro, rămân.
Păgubiții fiecărui asigurător se îndreaptă către acesta, iar banii sunt plătiți de către stat, prin Fondul de Garantare a Asiguraților (FGA).
Mai departe, acesta își recuperează sumele din contribuții ale șoferilor, incluse în prețul polițelor RCA.
Conform CITR – lichidatorul judiciar al Euroins – creditorii companiei au cerut în instanță patru miliarde de lei, echivalentul a 800 de milioane de euro.
În cazul City, FGA a soluționat până la 31 martie anul curent un număr de 162.143 de cereri de plată, în valoare de 1,56 miliarde de lei (312 milioane de euro), conform datelor trimise la solicitarea Libertatea. Concomitent, mai sunt de plată 102.167 de cereri.
În total, până acum, cele două falimente costă 5,56 miliarde de lei, fără a fi incluse în calcul toate solicitările.
Cotizațiile sunt 13,5% din prețul RCA
În acest moment, toate contribuțiile plătite de șoferi reprezintă 13,5% din prețul unei polițe RCA, conform lui Sorin Mititelu, vicepreședintele ASF responsabil de asigurări.
„Toate contribuțiile, și la Fondul de Garantare (FGA), și la Biroul Asigurătorilor Auto Români (BAAR), sunt undeva la 13,5%”, a afirmat recent Mititelu, pentru Libertatea.
Conform raportului pe anul 2023 al ASF, prețul mediu al unei polițe RCA a fost de 1.219 lei anul trecut, din care o medie de 977 de lei o plăteau persoanele fizice și 1.906 lei persoanele juridice.
Astfel, aplicând procentul de 13,5%, avem 132 de lei pentru șoferi, 257 de lei pentru firme și 164,5 lei pe medie, bani care anual sunt achitați drept cotizații.
Dacă nu ar fi existat falimentele City Insurance și Euroins, aceste sume nu ar mai fi trebuit achitate.
Cât ar fi costat o poliță RCA, dacă falimentele nu existau
Fără aceste sume, o persoană fizică ar fi plătit 845 de lei pe RCA pe un an, iar o firmă ar fi achitat 1.649 de lei. Pe medie, RCA ar costa 1.055 de lei.
Dar pierderea nu este doar atât: întreaga piață RCA din România a fost anul trecut de 9,3 miliarde de lei, astfel că 13,5% din total înseamnă 1,25 miliarde de lei.
Însă FGA trebuie să recupereze costuri de cel puțin 5,5 miliarde de lei, iar acestea se pot recupera în aproape 4 ani și jumătate.
Astfel, șoferii români vor continua să cotizeze cei 132 de lei cel puțin încă patru ani, același lucru fiind valabil și în cazul firmelor.
La un calcul simplu, acest lucru înseamnă că un român va cotiza în următorii patru ani în total cu 580 de lei în plus la RCA, iar o firmă – cu 1.130 de lei.
Expert: Inacțiunea ASF a avut „consecințe devastatoare”
Expertul în asigurări Daniel Ghervase spune că inacțiunea ASF a dus la „consecințe devastatoare”.
„Din punctul meu de vedere, abordarea ASF a fost una puerilă. Ei au încercat să rezolve cazurile City și Euroins comandând un audit pentru toate companiile de asigurări: exercițiul BSR (Balance Sheet Review – care a arătat că cele două au nevoie masivă de bani, n.r.). Din păcate, lipsa de acțiune a ASF la momentul potrivit a produs consecințe devastatoare. Rămâne să vedem dacă noua conducere a ASF va găsi măsurile remediale necesare”, a afirmat Ghervase.
ASF a ridicat licența Euroins în martie 2023, iar pentru City Insurance a făcut același lucru în septembrie 2021.
La momentele respective, ambele companii erau lider de piață pe segmentul RCA.
Patru ani, în goana după bani
Expertul proiectează o imagine sumbră pentru păgubiții celor două firme.
„Eu nu văd posibilă realizarea de către FGA a unor împrumuturi din piața privată. Pur și simplu, nu există o logică economică în spatele unei astfel de inițiative. Din păcate, vor exista români care și peste patru ani vor aștepta încă banii de la FGA”, punctează acesta.
Falimente mari, salarii mari
Cele două falimente vin în contextul în care conducerea ASF a fost acuzată în ultimii ani că încasează sume uriașe, deși a avut ani la rând eșecuri de supraveghere: Astra Asigurări, Carpatica Asig, City Insurance și Euroins.
Libertatea a scris în ianuarie că fosta conducere a ASF a încasat prime de 720.000 de lei anul trecut, cel în care Euroins a intrat în faliment.
Nicu Marcu, fostul șef al ASF, arăta într-o declarație de avere depusă anul trecut că a încasat în 2022 o sumă de 892.533 de lei. Acest lucru înseamnă 74.377 lei pe lună, adică aproape 14.900 de euro pe lună.
Eșecuri cu beneficii
Fostul ministru al economiei Claudiu Năsui a dat în judecată anul trecut ASF, instituția fiind obligată în justiție să prezinte întreaga structură de beneficii.
Contractul colectiv de muncă arată că angajații ASF primeau 16 salarii, abonamente la fitness și asigurări de viață.
Sorin Mititelu, noul vicepreședinte ASF pe asigurări, a declarat recent că acest contract colectiv de muncă nu mai este în vigoare, iar beneficiile nu se mai acordă.
Oficialul a mai spus că noul contract colectiv de muncă va include doar beneficii standard, precum tichete de masă, iar performanța va fi măsurată.
ASF, conducere nouă
Noua conducere a ASF, votată în luna decembrie 2023, este compusă din:
Președinte – Alexandru Petrescu
Prim-vicepreşedinte – Gabriel-Ioan Avrămescu
Vicepreşedinte – Maria Gabriela Horga
Vicepreşedinte – Sorin Cristinel Mititelu
Vicepreşedinte – Ştefan Daniel Armeanu
Membru neexecutiv – Jozsef Birtalan
Membru neexecutiv – Aura Gabriela Socol
Membru neexecutiv – Ovidiu Răzvan Wlassopol.
Foto: Inquam Photos/Saul Pop
