Publicat: Thu, Mar 5th, 2015

Societăţi secrete, societăţi discrete din Constanţa modernă: „Farul” – prima lojă din vechea urbe tomitană

DSC06836 DSC06838Prezenţa unor masoni în vechea urbe tomitană, în perioada cuprinsă între 23 noiembrie 1878 (reinstalarea autorităţilor civile şi militare române la Constanţa) şi 8/20 septembrie 1880 (constituirea Marii Loji Naţionale din România), este atestată documentar, după cum ne relevă o serie de mărturii ale vremii, aflate în patrimoniul Serviciului Judeţean Constanţa al Arhivelor Naţionale.

Oraşul port de pe litoralul vest-pontic va cunoaşte o perioadă de emulaţie pe tărâm masonic, mai cu seamă după venirea lui Constantin Moroiu la Constanţa şi Mangalia, unde îşi va îndeplini atât obligaţiile impuse de funcţia militară pe care o ocupa, cât şi cele masonice, pe care şi le asumase, în calitate de Mare Maestru al Ordinului Masonic Român. În mod cert, acesta s-a bazat pe o serie de ofiţeri ai armatei române,  pe care îi vom regăsi în numeroase loji, inclusiv în cele din arealul cuprins între Dunăre şi Marea Neagră.

De numele lui Ştefan Corvin (1844-1913), care va activa după 23 noiembrie 1878 ca medic, atât la spitalul militar, cât şi la cel civil din oraşul nostru, pentru o perioadă, se leagă constituirea primei loji la Constanţa. Din publicaţia lunară „Triunghiul” aflăm că în luna mai 1882, prin decizia lui Constantin Moroiu, Ştefan Corvin fusese autorizat a constitui, în vechea urbe tomitană, o lojă cu numele „Pharul” (Farul).

Ca urmare a solicitării masonilor din Constanţa, s-a aprobat constituirea lojii Farul, care a fost înscrisă la numărul 18, în Registrul matricol al lojilor aflate sub obedienţa Marii Loji Naţionale din România. Astfel, în şedinţa din 29 septembrie 1882 au fost aleşi următorii demnitari: medicul Ştefan Corvin – venerabil, căpitanul R. Alexandrescu şi locotenentul Ghiţă Emanuel – supraveghetori, I. Iordănescu – orator, sublocotenentul D. Vasiliu – secretar, H. Hagi Artin – tezaurar şi ospitalier, P. Mihăilescu, gr. 32 – mare expert şi maestru de ceremonii, N. Costescu – arhitect, T. Mihăileanu – reprezentant pe lângă Marea Lojă Naţională din România şi Ioan Petroianu – reprezentant pe lângă loja Steaua Sudului din Mangalia. Alături de aceştia, în şedinţa din 20 noiembrie 1882, Constantin Moroiu şi Oreste Cecchi au fost aleşi venerabili de onoare ai lojii Farul, ultimul având încă din data de 7 mai 1882 şi calitatea de reprezentant al Supremului Consiliu de 33 al României în Supremul Consiliu de 33 al Italiei.

Numărul din ianuarie 1883 al publicaţiei „Triunghiul” anunţa că loja Farul din Constanţa „merge cu paşi repezi şi fermi în calea progresului, condusă de fr. .˙. S. Corvin şi de primii demnitari, cu dibăcie pe calea constituţională şi cu adevărat Masonică, fără a se amesteca în intrigile de clică şi personale ce frământă unele din LL.˙. (lojile) noastre”.

În luna februarie 1883, Suveranul Sanctuar de 33, admiţând sub auspiciile sale loja Farul, a constitut-o în lojă capitulară, aceasta acceptând Ritul Antic Primitiv de Memphis. În aceeaşi lună, loja Propaganda de Memphis din Bucureşti îl afilia pe I. A. Seni, membru al celei dintâi loji din vechea urbe tomitană. De altfel, cu sprijinul lui I. A. Seni şi H. Hagi Artin, care vor traduce ritualul din limba română în limba turcă, este iniţiat în loja Farul comerciantul Agop Tomasian, ritualul desfăşurându-se în limba turcă, deoarece noul membru nu cunoştea decât limbile armeană şi turcă. Dar, pentru a putea conversa cu membrii lojii, acestuia îi revenea sarcina de a învăţa şi limba română, ceea ce se va şi întâmpla. Aşa se face că, la finele finele secolului al XIX-lea şi în primii ani ai secolului al XX-lea, Agop Tomasian va fi unul dintre consilierii locali activi, după cum reiese din procesele verbale întocmite în cadrul şedinţelor Consiliului Comunal Constanţa.

Virgil COMAN

 

Despre Autor