Democrația în Uniunea Europeană este sub atac din cauza folosirii tot mai mari a „spyware-ului mercenar”, care violează dreptul la viață privată, pune opoziția sub tăcere și ocrotește guvernele în fața opiniei publice, conform unui raport al Parlamentului European, citat de Euronews.

Potrivit raportului, unele guverne folosesc astfel de softuri pentru spionarea cetățenilor lor, iar altele sunt complice.

Odată instalat, spyware-ul permite atacatorului să facă o supraveghere în timp real, să găsească parole sau date sensibile, poate urmări locațiile unde persoana merge sau poate planta probe false, arată sursa citată.

Astfel de softuri sunt instalate prin intermediul unor aplicații sau link-uri malițioase și, odată instalate, acestea lasă foarte puține urme.

Cele mai cunoscute programe de spionat din această categorie sunt Pegasus – dezvoltat de grupul israelian NSO Group, și Predator – o versiune mai puțin sofisticată.

Deutsche Welle numește scandalul drept „Watergate-ul european”.

În timpul scandalului Watergate, președintele american Richard Nixon a fost forțat să își dea demisia, după ce Washington Post a scris că administrația americană spiona opoziția.

„Legea tăcerii”

Raportul, prezentat ca un draft marți, 8 noiembrie, la Bruxelles, acuză statele Uniunii Europene de practicarea „omertei” – codul tăcerii al mafiei italiene -, fiecare acoperind pe celălalt pentru a bloca investigațiile.

„Scandalul spyware-ului nu este o serie de cazuri izolate naționale de abuz, ci o întreagă afacere europeană”, arată raportul.

Sophie in’t Veld, parlamentarul european care a fost raportor, a spus că echipa sa a trebuit să se bazeze pe informațiile publice, din cauza refuzului guvernelor europene de a coopera.

Guvernele, acuzate că bagă problema sub preș

Aceasta a spus că raportul este incomplet, acuzând țările UE de crearea unei „zone de nelegiuri” și băgarea problemei „sub covor”.

Raportul spune că Europa a devenit un „mediu atractiv” pentru spyware-ul mercenar, dar rămâne „prost echipat” pentru a-și proteja instituțiile democratice de amenințările interne.

Supraveghere nelegitimă

Spyware-ul este descris drept o „parte integrală” a unui sistem mai larg, care, în anumite cazuri, duce la supraveghere nelegitimă pe baza unor justificări vagi și a unei supravegheri ineficiente, lăsând victimele fără posibilitatea de a obține răspunsuri.

Securitatea națională este în mod repetat invocată pentru a evita responsabilitatea și a menține secretul, mai arată sursa citată.

„Domnia legii s-a transformat în legea conducătorului”, se mai arată.

Patru țări acuzate

Documentul menționează patru țări unde spyware-ul a fost folosit împotriva cetățenilor săi: Polonia, Ungaria, Grecia și Spania, în vreme ce o a cincea este sub suspiciune – Ciprul.

Polonia și Ungaria au zeci de cazuri unde opoziția și presa au acuzat că au fost țintite de către stat cu ajutorul programului Pegasus.

Grecia a fost zguduită de un scandal prin care serviciile secrete ale țării au infectat telefoanele unor jurnaliști, oameni de afaceri și politicieni cu softul Predator, forțându-l pe premierul Kyriakos Mitsotakis să ceară scuze.

În Spania, softul a fost detectat în telefoanele premierului Pedro Sanchez și cele ale altor miniștri, dar și la o serie de parlamentari catalani, avocați și organizații civile.

State complice

Dar raportul merge mai departe și acuză că o serie de state membre sunt complice la crearea mediului care facilitează și promovează aceste softuri.

Documentul acuză Ciprul și Bulgaria că sunt hub-uri de export pentru spyware, Irlanda pentru că oferă condiții fiscale favorabile, Luxemburg pentru că furnizează servicii bancare pentru dezvoltatorii, Franța pentru că găzduiește producători, Malta pentru că a devenit o destinație populară printre liderii industriei și Cehia pentru ca are un târg numit „Balul Interceptorilor”.

Acuzație: „Toate” țările UE au softuri de spionat

Sophie in ‘t Veld acuză că „toate” cele 27 de țări ale Uniunii Europene au softuri de tip spyware la dispoziția lor, chiar dacă refuză să admită.

Contactele dintre NSO Group și actorii statali sunt extrem de greu de accesat, ceea ce face imposibilă crearea unei liste a clienților.

„Industria spyware este foarte ascunsă, opacă și eluzivă și cu standarde etice foarte joase”, a mai spus Sophie in ‘t Veld. „Termenul spyware mercenar o caracterizează bine”, a adăugat aceasta.

Parlamentarul european mai spune că dezvoltatorii profită de zona Schengen și de reputația Uniunii Europene pentru a-și muta ușor produsele în interiorul UE și dincolo.

Comisia Europeană, acuzată că e slabă și superficială

Aceasta dă vina pe Comisia Europeană pentru aplicarea „slabă” și „superficială” a legislației europene și pe Consiliul European pentru apărarea statelor membre de investigații.

„Când vine vorba de apărarea celui mai important lucru, democrația și libertatea, Europa este slabă și impotentă. UE este încă imatură ca democrație”, mai acuză aceasta.

Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a respins acuzațiile de aplicare slabă a legislației și a spus că orice tentative ale unor autorități naționale de a accesa ilegal date private ale cetățenilor sunt „inacceptabile”.

„Securitatea națională este competența statelor membre, dar când este vorba de garantarea securității naționale, statele membre trebuie să aplice legile UE relevante”, a spus acesta.

Consiliul UE nu a răspuns.

Recomandări

Între recomandările făcute de raport se află un moratoriu european în vânzarea și folosirea de spyware la nivelul UE, reguli stringente pentru exporturi, un nou cadru legal care să unifice standardele diferite dintre țări și o definiție comună a securității naționale care să clarifice limitările practice.

De asemenea, mai cere ca Europol, agenția europeană de aplicare a legii, să facă uz de puterile sale pentru a investiga cazurile pe care autoritățile naționale nu doresc să le investigheze.

Parlamentara mai acuză și politizarea comitetului PEGA, care investighează softurile de spionat.

„Câteodată, poți să simți prezența guvernelor naționale la dezbaterile noastre”, a punctat aceasta.