Simigeriile Luca, Petru, Gigi și Matei și-au majorat semnificativ profiturile în ultimii ani. Primele trei companii și-au depus deja bilanțul contabil pe anul trecut la Ministerul Finanțelor, toate entitățile care vând pateuri, merdenele sau covrigi având un profit important.
Cozile imense de pe vremea lui Ceaușescu, atunci când se cumpăra pe bază de cartelă, s-au transformat. Au trecut 30 de ani de la căderea comunismului în România, dar românii continuă să facă cozi.
În fiecare zi, aproape la fiecare oră și la fiecare punct de vânzarea a produselor de panificație sunt zeci de oameni care își cumpără covrigi, pateuri, merdenele, sandwich-uri sau plăcinte.
Gama variată de produse. Covrigul e 2 lei
Libertatea a analizat cei mai importanți patru „jucători” din piață. Vorbim de reţelele Luca, Matei, Petru şi Gigi, care adună împreună peste 250 de simigerii deschise la nivel național.
Dacă pe vremuri covrigii erau principala atracție, acum, la toate aceste puncte de desfacere, românii pot cumpără zeci de feluri de rulouri cu cabanos, crenvurști, șuncă și cașcaval, până la dulceață și ciocolată.
Nu lipsesc produsele de panificație cu brânză, carne ori ciuperci. Mai nou, simigeriile și-au diversificat oferta și vând pizza, hamburgeri sau chiar șnițele.
Prețurile variază de la 2 lei pentru covrigul cu mac, susan sau semințe de floarea-soarelui și ajung până la 36 de lei pentru un burger cu cartofi prăjiți și suc.
„Luca” și „Petru” domină piața
Cel mai puternic jucător din piață este rețeaua „Luca”. Povestea a început acum mai bine de zece ani, iar pe lângă zeci de magazine în București, aceștia au ajuns în toată țara. Din Alexandria la Bacău, din Brăila la Rădăuți, sau din Suceava la Constanța. În total, puțin peste 2.000 de angajați la nivel național.
Societatea Tinervis Group SRL cea care administrează rețeaua a avut venituri în 2022 de 76,4 milioane de euro, cel mai mare de pe piață. Profitul fiind de asemenea unul pe măsură, de aproape 9 milioane de euro. Față de 2021 când profitul companiei a fost de 6,8 milioane de euro și de doar 4,1 milioane de euro în 2020.
Pe poziția secundă vin cei de la „Petru”, cu un venit de 27,4 milioane de euro și un profit declarat de 2,9 milioane de euro în 2022.
Conform celor de la Brio Group SRL, cei care controlează afacerea, au „650.000 de clienți în fiecare lună”. Profitul este puțin pe plus față de 2021, cu 600.000 de euro mai mult, dar cu 2 milioane de euro peste câștigurile din 2020.
În prezent, compania are puțin peste 600 de angajați, având puncte de vânzare mai mult în Moldova, în special în Iași, Piatra Neamț, Bacău sau Vaslui și Galați.
Toată lumea e pe plus
Un alt jucător important pe piața simigeriilor de la noi din țară este „Gigi”. Cu un venit de 15,3 milioane de euro în 2022, compania a avut un profit de aproximativ 1,5 milioane de euro. Aproape dublu față de 2021 și 2020, când profitul declarat al companiei Nadenka SRL a fost de 885.000 de euro, respectiv 700.0000 de euro.
La fel și simigeria „Matei”, administrată de N.Y.R. Georgiana Trade, dar care până în acest moment nu și-a depus bilanțul contabil la Ministerul Finanțelor, neexistând date clare pentru 2022.
Din anii anteriori se observă și în cazul acestei companii o creștere semnificativă în ceea ce privește profitul. Dacă în 2017 firma înregistra doar 400.000 de euro profit, în 2021 aceștia au ajuns la 1,63 milioane de euro pe plus.
Mesajul specialistului: „Doar senzația de moment că ai potolit foamea”
Libertatea a luat legătura pentru a discuta pe marginea subiectului cu nutriționistul Cristian Mărgărit. Acesta este implicat în mai multe programe de nutriție, fiind colaborator al echipei Farul și al Academiei de fotbal „Gheorghe Hagi” pentru consultanță nutrițională.
Întrebat cum vede cifrele de afaceri și de profit ale simigeriilor din România, Mărgărit a spus că „sunt normale și se încadrează în restul situației din societatea românească”.
„Venituri și nivel de educație foarte mici, stres, lipsă de organizare și disciplină, apetența pentru satisfacerea nevoilor de moment în detrimentul sănătății pe termen lung. În general, ideea că poți «fura» acum, și te vei descurca mai târziu în privința consecințelor”, a explicat acesta.
Cât despre beneficiile aduse de produsele de patiserie consumate de populație, Cristian Mărgărit susține că nu conțin „aproape nimic util pentru organism, doar senzația de moment că ai potolit foamea”. Pentru că produsele de patiserie sunt „doar calorii goale: făină, zahăr, sare, uleiuri vegetale”.
Mărgărit a mai precizat pentru Libertatea că „din produsele de patiserie lipsesc proteinele de calitate, grăsimile sănătoase, fibrele, vitaminele, mineralele. Chiar și când aceste produse includ lactate (brânză), carne sau legume, acestea sunt în cantități prea mici pentru a face diferența”.
Efectele nocive ale patiseriei
Despre riscurile consumului în exces a produselor de patiserie, nutriționistul a declarat:
„Se ajunge la un risc crescut de diabet, boli cardiovasculare și chiar de cancer. Boli pentru care România este printre campioane, cel puțin în Europa. Sigur, vorbim despre probabilități, ca pentru orice alt obicei nociv. Unii oameni sunt mai rezistenți alții mai puțin”, a spus Mărgărit.
Nu consider că există o diferență semnificativă între produsele de patiserie proaspete și cele congelate. Sunt îngrijorări în legătură cu anumiți aditivi folosiți, dar dacă s-ar respecta cantitățile rezonabile, aceștia nu ar conta suficient de mult.
Cristian Mărgărit, nutriționist:
