Această decizie a fost anunţară luni seara de către ministrul ungar de Externe Péter Szijjártó.
El a anunţat că au loc negocieri preliminare împotriva acestui nou ”grup de prieteni” ai majorităţii calificate, din care parte, între alte state membre UE, Germania şi Franţa, cei doi grei ai Uniunii.
”Bineîneles, de cealaltă parte o echipă este de asemenea pe cale să se organizeze, ca să zic aşa. Am purtat negocieri la nivel de ambasadori aici, la Bruxeles”, a declarat presei Péter Szijjártó.
”Statele membre care vor să păstreze unanimitatea şi posibilitatea de a-şi apăra interesele naţionale în procesul deciziilor de la Bruxelles vor o cooperare strânsă”, dă el asigurări.
Péter Szijjártó nu a citat însă ţările care au partickipat la aceste negocieri.
Omologul său polonez Zbigniew Rau şi-a exprimat ulterior susţinerea.
”Polonia nu va susţine niciodată ideea trecerii de la unanimitate la votul cu majoritate calificată în domeniul politicii externe şi de decuritate comune”, a anunţat într-o postare pe Twitter Zbigniew Rau.
O sursă diplomatică declară Euronews că din grupul în favoarea păstrării unanimităţii ar putea să facă parte nouă state membre UE, însă nu a apărut nicio listă.
Nu se ştie dacă aceste negocieri vor conduce la o asociere oficială sau doar la un aranjament fluctuant.
Această iniţiativă vizează să reprezinte o contrapondere a ”grupului prietenilor”, format la începutul acestei luni de către Belgia, Finlanda, Franţa, Germania, Italia, Olanda, Spania şi Slovenia.
Aceste state memre UE vor o remodelare a politcii externe a Uniunii în mod ”pragmatic”, printr-o renunţare treptată la unanimitate.
Această regulă se aplică numai anumitor domenii ale politicii europene – extinderea, fiscalitatea şi bugetul UE,
Necesitatea obţinerii celor 27 de voturi este exploatată adesea de către o capitală cu scopul de a respinge, deraia sau bloca decizii colective.
Ungaria, mai ales, este puternic criticată din cauză că a folosit în mai multe rânduri această putere individuală cu scopul de a obstrucţiona acorduri-cheie, provocând astfel frustrarea celorlalte state membre UE.
Această tactică a fost folosită din nou luni, când Budapesta a blocat plata unei tranşe a unor ajutoare militare UE, în valoare de 500 de milioane de euro, destinate Ucrainei, după ce Kievul a decis să înscrie cea mai mare bancă comercială ungară – OTP – pe lista ”susţinătorilor internaţionali ai războiului”.
Banca ungară, dar şi alte întreprinderi private care apar pe listă, resping aceste acuzaţii. Ea consideră că este vorba despre o decizie incorectă şi neobiectivă.