Pe vremuri, ghidurile turistice și cronicile mondene nu se fereau de cuvinte, descriind băile de la Mamaia drept locul privilegiat „unde cele două sexe se pot admira reciproc”. Plaja devenise brusc o scenă imensă, iar corpul - eliberat de corset – a început un lung și fascinant proces de dezbrăcare.

De la „a intra în pantaloni” la revolta corpului liber

Înainte de a vorbi despre nuditate, trebuie să înțelegem ce înseamnă să fim îmbrăcați. Etimologia ne oferă o surpriză: verbul românesc „a (se) îmbrăca” provine din latinescul braca (pantaloni). La origini, a te îmbrăca însemna, la propriu, „a intra în pantaloni”.

Împotriva acestei constrângeri textile a apărut fascinația pentru corpul neacoperit. Trimiterea la corpul uman gol (nud, din latinescul nudus) prinde contur doctrinar după anii 1600, odată cu apariția „Adamiților” – o sectă radicală care practica nudismul religios, dorind să se prezinte lumii exact așa cum era Adam înainte de păcatul originar.

Nudismul: „Un ghiveci de vegetarianism și cultură fizică”

Ceea ce a început ca o sectă s-a transformat, în epoca modernă, într-o mișcare avangardistă de eliberare. În 1929, revista TIME descria fenomenul cu o ironie savuroasă: „Made in Germany, imported to France, is the cult of Nudism, a mulligan stew of vegetarianism, physical culture and pagan worship” (Fabricat în Germania, importat în Franța, cultul Nudismului este un ghiveci de vegetarianism, cultură fizică și venerare păgână).

Organizate inițial după modelul cluburilor private, societățile nudiste propuneau o filosofie simplă, dar revoluționară pentru pudica societate interbelică:

Citește și
De la făcălețul otoman la regina patiseriei de pe bulevard: Istoria secretă a merdenelei
Educație
De la făcălețul otoman la regina patiseriei de pe bulevard: Istoria secretă a merdenelei
De la toaleta „alaturca” a vechiului Küstendje (Constanța) la „grupul social” din Mamaia: Istoria intimă a băilor dobrogene
Educație
De la toaleta „alaturca” a vechiului Küstendje (Constanța) la „grupul social” din Mamaia: Istoria intimă a băilor dobrogene
Arșița care oprește timpul: Etimologia marină și termică a cuvintelor verii
Educație
Arșița care oprește timpul: Etimologia marină și termică a cuvintelor verii
  • Fără ipocrizie: Nu avem nimic de ascuns, ne naștem goi, nu avem de ce să ne acoperim.
  • Corpul ca expresie a spiritului: Forma materială (trupul) nu mai era considerată un „păcat”, ci semnul evoluției și al stării spirituale.
  • Anularea claselor: Fără haine, diferențele de clasă socială și chiar de gen dispăreau. Lumea vizibilă devenea singura care conta.

Metamorfoza femeii și paradoxul termenului „Topless”

Pe plaja de la Mamaia, acest curent de eliberare a redefinit în mod special imaginea feminină. Dacă la începuturile stațiunii, prezența femeii pe plajă era însoțită de o „prefață spirituală” sau de rolul strict de mamă, mai târziu, ea devine o prefață a sexualității. Corpul devine expresia formală care susține erotismul, iar prefața devine, practic, o explicație a operei în sine. Odată cu anii '50, fenomenul explodează prin apariția revistelor dedicate nudului.

Dar poate cea mai ironică transformare lingvistică a plajei o reprezintă cuvântul topless. Astăzi, îl asociem exclusiv cu femeile care renunță la partea de sus a costumului de baie pe plajele de la Marea Neagră. Istoric, însă, termenul a aparținut... bărbaților. În 1937, cuvântul a fost folosit pentru prima dată pentru a descrie costumele de baie masculine (bărbații abia atunci primiseră dreptul legal de a intra în apă cu pieptul gol).

Abia în 1964 termenul a fost aplicat și femeilor, iar din 1966 a devenit „specializat” exclusiv pentru ele, depășind granițele costumului de baie și intrând în cultura pop.

Astfel, Mamaia nu a fost doar o simplă fâșie de nisip, ci laboratorul în care constănțenii (și turiștii) au învățat, deceniu cu deceniu, să iasă din „braca” istoriei și să își expună corpul sub soare, transformând pudoarea orașului într-o amintire.