După un parcurs administrativ complicat, o importantă ambarcațiune medievală de tip monoxilă, care a fost descoperită întâmplător de un grup de pescari în vara anului 2015 la Ostrov, județul Constanța, a devenit proprietatea Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța în vara anului 2020.
Vechimea lemnului din care ambarcațiunea este construită a fost confirmată prin analize cu carbon-14 realizate la Institutul de Fizică Atomică de la Măgurele, stabilindu-se astfel că datarea acesteia se situează în secolele XII – XIII, adică are aproximativ 800 de ani. Acest obiect face parte din patrimoniul cultural național și are o importanță tehnică semnificativă, fiind în curs de clasificare ca Tezaur al patrimoniului cultural național. Ambarcațiunea are o formă alungită și a fost sculptată dintr-un singur trunchi de arbore, având o lungime de aproximativ 8,80 metri, o lățime maximă de 0,80 metri și o înălțime de aproximativ 0,70 metri. Ea prezintă trei praguri de lemn, toate realizate din același trunchi de copac, cu partea din spate începând la aproximativ 0,40 metri de la ultimul prag.
Etimologia cuvântului “monoxilă” provine din greacă, de la cuvintele “monos” (unic, singur) și “xylos” (lemn). Aceste ambarcațiuni erau realizate printr-un proces specific, în care partea de sus era nivelată prin sculptare, apoi erau adăugate legături din paie care erau aprinse. Când paiele se ardeau, zona era finisată prin cioplire cu unelte precum tesla, barda sau cuțitoaia.
În România, acest tip de ambarcațiuni a fost folosit încă din cele mai vechi timpuri pe râurile navigabile, mai ales pe Dunăre, și chiar până în secolul XIX.
De la momentul descoperirii în 2015 și până în vara anului 2023, ambarcațiunea monoxilă a fost păstrată în bolta XI a Edificiului roman cu mozaic. Cu începerea proiectului de restaurare, conservare, amenajare și punere în valoare a Edificiului roman cu mozaic, derulat de Consiliul Județean Constanța, a fost necesară identificarea unui nou loc de depozitare și eventual expunere a acestei artefacte valoroase. Acest lucru a fost o provocare dată de dimensiunile sale (9 metri lungime).
În cele din urmă, s-a găsit soluția de depozitare și expunere a monoxilei în incinta Gării Maritime din Constanța. Spațiul generos, bine iluminat și climatizat corespunzător, cu temperatură și umiditate stabilă, fac ca această soluție să fie optimă.
În prezent, monoxile sunt expuse în mai multe muzee din România, inclusiv Muzeul Național al Marinei Române din Constanța, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie din Ploiești, Muzeul de Artă din Satu Mare, Muzeul Etnografic al Moldovei din Iași și Palatul Cultural din Arad. Monoxila din Gara Maritimă reprezintă cea mai veche descoperire de acest tip făcută în România până în prezent.
„Barca tip monoxilă și-a găsit cea mai potrivită gazdă – Portul Constanța. Cât va fi nevoie, Gara Maritimă îi va fi casă celui mai vechi obiect plutitor făcut de mâna omului și descoperit pe teritoriul României, strămoș al navelor de acum. Înțelegem importanța acestui bun care face parte din patrimoniul cultural național și suntem încântați că am putut să îl aducem, chiar și temporar, în sediul companiei”, a afirmat Florin Vizan, director general al Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime SA Constanța.
Deși operațiunea de relocare a monoxilei a durat doar 3 ore, aceasta a fost complexă și laborioasă, necesitând luni întregi de pregătire. Această pregătire a inclus construirea suporturilor metalice special concepute pentru a susține barca, identificarea unui vehicul de transport cu dimensiuni adecvate, completarea documentației necesare și, mai ales, găsirea persoanelor potrivite pentru a efectua cu succes această operațiune. Am cerut ajutor și am fost norocoși să găsim oamenii potriviți, cărora le suntem recunoscători pentru ajutorul lor în acest proces.
