Uniunea Europeană intenționează să revigoreze o practică financiară controversată, asociată cu declanșarea crizei din 2008, pentru a impulsiona creditarea bancară în economie, relatează Politico.

Practica securitizării

Comisia Europeană va prezenta, marți, un pachet legislativ destinat relansării industriei „securitizării”, afectată de reglementările stricte introduse după criza financiară, care i-au redus drastic utilizarea în spațiul comunitar.

Securitizarea presupune ca băncile să grupeze și să revândă datoriile sub formă de titluri, o metodă devenită faimoasă prin explicația oferită de actrița Margot Robbie în filmul „The Big Short”.

Această tehnică permite instituțiilor financiare să își elibereze bilanțurile, creând astfel spațiu pentru acordarea de noi împrumuturi. În anii de dinaintea crizei din 2008, băncile din SUA au vândut credite subprime investitorilor globali. Odată ce piața imobiliară s-a prăbușit și debitorii au intrat în incapacitate de plată, acest mecanism a contribuit la declanșarea unei crize financiare mondiale.

Acum, Bruxelles-ul propune relaxarea reglementărilor aplicabile acestei practici, reducând cerințele de capital pentru împrumuturile securitizate și simplificând normele privind verificările prealabile și raportările. Totodată, Comisia susține că vor fi menținute suficiente măsuri de protecție pentru a preveni o criză similară celei din 2008.

Piață de dimensiuni reduse

Piața securitizărilor din UE este în prezent mult mai mică decât în perioada de vârf, scăzând de la circa 2.000 miliarde de euro la 1.200 de miliarde.

În contrast, piața americană a crescut de la 11,3 trilioane de dolari în 2008 la 13,7 trilioane în prezent, ceea ce a determinat oficialii europeni să o catalogheze drept un „instrument insuficient valorificat” în Europa.

Relansarea securitizării este susținută și de foști premieri italieni precum Enrico Letta și Mario Draghi, care au propus acest demers în contextul unor reforme menite să revitalizeze economia europeană.

Planul face parte dintr-o strategie mai amplă a Comisiei de a încuraja o cultură a investițiilor și de a redresa stagnarea economică din UE. Franța și Germania, în special, au pledat pentru relaxarea regulilor, considerând că acest lucru ar dinamiza sistemele lor bancare.

Tema a devenit o prioritate politică pentru Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, în contextul realegerii sale.

Nu toată lumea este convinsă

Băncile sunt receptive la revenirea securitizării, mai ales pentru că reducerea capitalului necesar va elibera fonduri suplimentare. Se așteaptă ca acest capital suplimentar să fie direcționat către noi împrumuturi, însă nu toți sunt de acord.

Organizația Finance Watch a avertizat că securitizările nu vor susține neapărat sectoarele economice productive, deoarece băncile nu sunt obligate să folosească fondurile astfel eliberate în acest scop. În schimb, acestea ar putea fi folosite pentru conformarea la cerințe de reglementare sau pentru a recompensa acționarii.

Supraveghetorii Băncii Centrale Europene au exprimat rezerve cu privire la reducerea cerințelor de capital ca mijloc de stimulare a securitizării.

Ei atrag atenția că o astfel de măsură ar putea încuraja asumarea excesivă de riscuri și ar devia de la standardele internaționale.

BCE solicită Comisiei să învețe din lecțiile crizei financiare globale, avertizând că securitizările opace și complexe pot favoriza efectul de levier excesiv, alimentând bule speculative și mascând riscurile din sistemul bancar.