În februarie, miniștrii de finanțe din țările G20 s-au întâlnit pentru a discuta despre provocările cu care se confruntă economia globală. A fost o oportunitate ratată de a ajuta Sri Lanka, o țară aflată în prima linie a crizei datoriilor care a cuprins zeci de națiuni din întreaga lume în ultimii ani.
A fost dezamăgitor faptul că rezumatul final al președintelui și documentul final au făcut doar plăcere pentru a atenua provocările cu care se confruntă oamenii din Sri Lanka.
Deși a recunoscut „urgența de a aborda vulnerabilitățile datoriei” la nivel global și „așteaptă cu nerăbdare o soluționare rapidă a situației datoriilor din Sri Lanka”, nu au fost luate angajamente concrete sau acțiuni întreprinse.
Țările G20 includ principalii creditori bilaterali ai Sri Lankai, inclusiv China, India, Japonia și Coreea de Sud; precum și membri influenți ai organizațiilor creditoare multilaterale, inclusiv Statele Unite și națiunile europene. Dacă acest grup ar colabora eficient, ar putea pune la dispoziție Sri Lanka scutirea datoriilor și ar putea consolida protecția drepturilor economice și sociale ale oamenilor în timpul unui moment de criză.
Pentru că, în timp ce ciclul știrilor s-ar putea să fi trecut mai departe, criza economică din Sri Lanka încă face ravagii și are un impact devastator asupra oamenilor. Inflația ridicată și protecția socială limitată, combinate cu dificultățile de a accesa produsele esențiale, cum ar fi hrana și asistența medicală, afectează viețile și drepturile lor.
Potrivit Programului Alimentar Mondial, de exemplu, una din trei gospodării era în insecuritate alimentară în decembrie 2022. Perspectivele pentru 2023 nu sunt nici încurajatoare: se estimează că un sfert dintre oameni vor rămâne în sărăcie, iar conform Băncii Mondiale, o economie semnificativă. este probabilă contracția.
Datoria Sri Lanka afectează capacitatea guvernului de a garanta drepturile omului. Raportul datoriei publice-PIB a crescut de la 93,6% la sfârșitul lui 2019 la 114% la sfârșitul lui 2021.
Chiar înainte ca criza economică să ajungă pe titlurile internaționale, Sri Lanka era o valoare anormală la nivel global în ceea ce privește suma cheltuită pentru a-și achita datoria. În 2020, înainte de cea mai recentă criză, un incredibil de 71,4% din veniturile guvernamentale au fost cheltuiți pur și simplu pentru plata dobânzii, față de o medie globală de 6% și o medie regională de 21,1%.
Plățile dobânzilor reprezintă cea mai mare categorie de cheltuieli guvernamentale și o mulțime de împrumuturi guvernamentale proaspete au fost folosite pur și simplu pentru a plăti dobânda la împrumuturile anterioare ale Sri Lankai.
Deservirea acestei datorii a redus capacitatea guvernului de a cheltui în sectoare precum sănătatea, educația și protecția socială, care au un impact direct asupra bunăstării oamenilor. Un sondaj din această lună a constatat că jumătate dintre familiile din Sri Lanka sunt forțate să reducă cantitatea pe care o hrănesc copiii.
Este esențial să eliberăm Sri Lanka din această capcană a datoriilor, să rupă o spirală care erodează drepturile omului prea multor dintre cei 22 de milioane de oameni ai insulei.
Guvernul Sri Lanka este în prezent implicat în negocieri complexe privind datoria, care sunt vitale pentru a avea acces la sprijin financiar din partea Fondului Monetar Internațional. FMI a încheiat un acord la nivel de personal cu guvernul anul trecut, oferindu-se să împrumute aproximativ 2,9 miliarde de dolari. Cu toate acestea, termenii acordului cu FMI au necesitat suficiente asigurări de restructurare a datoriilor și scutire de la creditorii din Sri Lanka înainte ca împrumutul să fie finalizat și banii plătiți.
În timp ce finanțarea FMI poate fi motivul pentru care datoria Sri Lanka este astăzi în știri, creditorii ar trebui să se concentreze pe soluționarea datoriilor, astfel încât drepturile economice și sociale să poată fi mai bine garantate. Programele anterioare ale FMI au inclus condiții care au avut un impact negativ asupra drepturilor omului, cum ar fi reducerea cheltuielilor publice și alte măsuri de austeritate. Lucrătorii din Sri Lanka au intrat recent în grevă împotriva măsurilor pe care guvernul le-a implementat pentru a asigura finanțarea FMI, cum ar fi majorarea taxelor.
Negocierile privind datoria Sri Lanka sunt complicate din mai multe motive, inclusiv din gama de părți implicate. Aproape jumătate din datoria externă totală a Sri Lanka este în obligațiuni de pe piața deschisă și deținută parțial de entități private, cum ar fi fondurile speculative. Unul dintre acești creditori privați a dat deja în judecată guvernul din Sri Lanka într-un tribunal american pentru rambursarea datoriilor. Apoi există creditori bilaterali, iar unele datorii sunt deținute și de instituții multilaterale precum Banca Asiatică de Dezvoltare și Grupul Băncii Mondiale.
Deși se pare că au existat unele progrese în aceste negocieri în ultimele săptămâni, nu apare nicio rezoluție în vedere. Lipsa de transparență în modul în care se desfășoară discuțiile înseamnă că nu este clar care sunt blocajele și cât de mult ar putea dura procesul.
Modul în care sunt conduse aceste negocieri este important. Însuși faptul că rambursările existente ale datoriilor din Sri Lanka sunt atât de oneroase ridică întrebări cu privire la modul în care au fost încheiate astfel de acorduri, în primul rând. Transparența, participarea și responsabilitatea sunt esențiale pentru a garanta că criza actuală nu se repetă.
Creditorii din Sri Lanka nu pot fi ghidați numai de interesele lor comerciale sau naționale. După cum a menționat un raport al Amnesty International privind criza economică din Sri Lanka din octombrie 2022, organizațiile financiare internaționale, băncile multilaterale de dezvoltare și corporațiile private au obligații și responsabilități de a respecta drepturile internaționale ale omului.
Pe măsură ce aceste negocieri progresează, restructurarea și reducerea datoriilor ar trebui să permită Sri Lanka să-și achite datoriile externe fără a-și compromite capacitatea de a-și îndeplini obligațiile privind drepturile omului și de a garanta drepturile economice și sociale ale oamenilor. Toate opțiunile pentru reducerea datoriilor ar trebui să fie pe masă, inclusiv anularea datoriilor, dacă este necesar.
Acțiunea internațională urgentă și coordonată este esențială pentru a se asigura că guvernul din Sri Lanka poate aborda în mod eficient criza și poate proteja drepturile oamenilor. A trecut aproape un an de când Sri Lanka a intrat în incapacitate de plată a datoriilor sale și șase luni de când a fost încheiat acordul la nivel de personal al FMI.
Mai multe întâlniri ale G20 sunt programate pentru acest an și trebuie să acorde prioritate reducerii datoriilor pentru Sri Lanka, în conformitate cu standardele drepturilor omului. Amânarea acțiunii decisive în Sri Lanka nu face decât să întârzie recuperarea și se adaugă la suferința umană pe care oamenii o trăiesc în țară.
Sursa – www.aljazeera.com