SUA vor să retragă soldați americani din România, îngrijorare în flancul estic al NATO

Administrația Trump se pregătește să retragă soldați americani din România, o schimbare semnificativă care a stârnit îngrijorare pe flancul estic al Europei și a subliniat o modificare strategică în prioritățile militare globale ale Washingtonului, anunță publicația Kyiv Post.

Potrivit a trei oficiali americani și europeni care au fost informați despre acest subiect, administrația a notificat aliații occidentali la începutul acestei săptămâni cu privire la decizia de a retrage trupele, urmând ca un anunț oficial să fie făcut în zilele următoare.

Oficiali: Reducerea trupelor nu va depăși un batalion

Într-o declarație de marți pentru Kyiv Post, oficialii – toți cerând anonimatul deoarece nu sunt autorizați să discute deliberările interne înainte de un anunț oficial – au spus că reducerea trupelor nu va depăși „mai mult de un batalion”.

Ei au subliniat, de asemenea, că această măsură nu va „afecta semnificativ operațiunile americane din regiune”.

Această decizie vine într-un moment de anxietate crescută, după incidentele tot mai frecvente ale Rusiei în spațiul aerian NATO, inclusiv în România.

De asemenea, coincide cu aparenta încercare a președintelui american de a „intensifica” eforturile de a-l convinge președintele rus Vladimir Putin să accepte un armistițiu în Ucraina.

Motivul reducerii trupelor americane din România

Discuțiile interne au luat în calcul inițial reduceri atât în România, cât și în Polonia, însă decizia finală a vizat doar România, au spus sursele. Această diferențiere evidențiază o calculare geopolitică complexă în desfășurare.

Motivul reducerilor este legat de o strategie mai amplă a Pentagonului de a concentra resursele pe emisfera vestică și de a contracara mai eficient China în Pacific.

Aceasta se aliniază cu revizuirea posturii forțelor desfășurată la Pentagon, care analizează misiunile Comandamentului European al SUA pentru a elibera resurse pentru o orientare către emisfera Vestică și Indo-Pacific – centrul principal al competiției strategice și al dominației Americii.

Totuși, pentru o regiune care încă se confruntă cu efectele invaziei ruse la scară largă asupra Ucrainei, momentul ales este considerat de unii precar.

„Nu există o rațiune evidentă sau tactică pentru retragerea brigăzii NATO din România”, a declarat marți colonelul american retras Richard Williams, fost director adjunct în divizia de investiții în apărare a NATO.

Donald Trump a asigurat Polonia că nu îi va reduce trupele

Într-o asigurare majoră oferită unuia dintre cei mai loiali aliați europeni ai Americii, președintele Trump s-a întâlnit recent cu noul președinte al Poloniei, Karol Nawrocki, și a garantat că trupele americane nu vor fi reduse în Polonia.

În timpul întâlnirii, Donald Trump ar fi spus că SUA „nu s-au gândit niciodată” să retragă soldați din țară, subliniind: „Suntem alături de Polonia până la capăt”. Această promisiune a oferit un oarecare sentiment de ușurare la Varșovia.

Justyna Gotkowska, director adjunct la principalul think tank guvernamental din Polonia, Centrul pentru Studii Estice (OSW), a subliniat importanța acestei asigurări, deși a menționat că persistă îngrijorarea privind prezența americană mai largă în Europa.

„Orice reducere în regiunea noastră va fi percepută de Rusia ca o invitație, ca fiind atractivă”, a declarat Gotkowska, în cadrul unei mese rotunde la Ambasada Poloniei din Washington marți, evidențiind „valoarea de descurajare” crucială a prezenței militare americane pe flancul nord-estic.

Ea a mai spus că unitățile rotative – precum cele aflate în prezent în România – sunt „cele mai ușor de retras”.

Polonia găzduiește în prezent până la 10.000 de soldați americani rotativi, împreună cu comandamentul avansat al Corpului V.

Fost oficial militar român: Decizia este dificil de înțeles

Măsura a venit și în contextul anunțului Armatei SUA, conform căruia Divizia 3 Infanterie a preluat comanda misiunii militare americane din România, destinată consolidării flancului estic al NATO.

Divizia 3 Infanterie a preluat comanda operațiunilor Armatei în regiunea Mării Negre, conducând o forță de aproximativ 3.000 de soldați într-o desfășurare de nouă luni.

Unitatea a înlocuit Divizia 1 Blindată luni, în cadrul unei ceremonii la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu (MK), principalul punct de desfășurare al forțelor americane din România, conform unui comunicat al Armatei.

Operațiunile acoperă misiuni în România, Slovacia, Ungaria și Bulgaria.

În timpul desfășurării, Task Force Iron a Diviziei 1 Blindate „a avansat integrarea comenzii și controlului SUA-NATO prin planificarea detaliată a operațiunilor de răspuns la crize, liniilor de apărare de pe flancul estic și extinderea forțelor terestre avansate”, a precizat Armata.

Consolidarea nivelului trupelor și a capacităților de comandă în jurul Mării Negre a devenit o prioritate după războiul Rusia-Ucraina, început în 2022.

Creșterea forțelor de către Pentagon a inclus sporirea numărului de trupe în și în jurul României. Deși unii oficiali ai Pentagonului au dezbătut în 2023 dacă să reducă aceste forțe rotative, liderii militari au ales în cele din urmă să mențină o prezență extinsă.

Sosirea Diviziei 3 Infanterie a venit în timp ce Pentagonul își continua revizuirea posturii forțelor – o evaluare care ar putea avea implicații pentru misiunea Comandamentului European al SUA. În acest context critic, retragerea planificată a fost întâmpinată cu surprindere și confuzie.

Un fost oficial militar român, vorbind pentru Kyiv Post marți după-amiază, a numit decizia „dificil de înțeles”, mai ales având în vedere că amprenta militară actuală a SUA în Europa – aproximativ 80.000 de soldați – este istoric modestă.

Reducerea are loc și în ciuda faptului că legislatorii ambelor partide americane susțin o prezență militară puternică a SUA pe flancul estic după 2022, considerând-o un semnal crucial pentru Vladimir Putin.

Imagine de ansamblu: șah geopolitic

Propunerea de retragere se desfășoară în contextul în care Rusia continuă să testeze hotărârea NATO, demonstrată prin numeroase incursiuni aeriene și cu drone pe flancul estic în septembrie.

NATO a răspuns prin lansarea activității Eastern Sentry, de supraveghere sporită, însă reducerea trupelor americane riscă să trimită un mesaj contradictoriu.

Experții consideră că reducerea prezenței americane ar putea slăbi interesele și influența SUA, încurajând percepția rusă că descurajarea este mai moale.

Fostul oficial NATO, colonelul Williams, a explicat că alianța continuă să considere prezența sa vitală pentru stabilitate.

El a menționat că alianța și-a consolidat flancul estic cu trupe rotative în roluri de descurajare, în timp ce construiește o bază aeriană majoră la Cincu, care se așteaptă să devină cea mai mare din Europa.

Între timp, Rusia a solicitat ca forțele să fie reduse la nivelurile de dinainte de 1997, ceea ce ar include potențiale reduceri NATO în România și Bulgaria.

Williams a adăugat că desfășurarea recentă a Diviziei 101 Aeropurtate (Airmobile) cu pregătire ridicată în regiune sugerează că disponibilitatea sa rapidă ar putea face o brigadă disponibilă pentru utilizare operațională în altă parte, dacă apar noi cerințe. „Sunt multe piese în mișcare”, a spus el.

Decizia pune un accent reînnoit pe aliații europeni de a prelua mai mult din povara securității, chiar dacă Centrul pentru Studii Estice al Poloniei avertizează că tranziția către un NATO condus mai mult de Europa trebuie să fie „structurată” pentru a evita crearea unui vid pe care Rusia l-ar putea percepe ca o „invitație”.

Armata americană rămâne angajată față de baza MK, un sentiment reiterat de un fost trimis special prezidențial pentru Ucraina la începutul acestui an.

Totuși, iminenta retragere a unei brigăzi rotative marchează o schimbare puternică a priorităților SUA, forțând aliații să-și regândească postura de apărare, pe măsură ce Washingtonul își îndreaptă atenția atât către emisfera Vestică, cât și către Pacific.