Comemorarea a zece ani de la incendiul devastator de la clubul Colectiv, dar și exploziile din Rahova și Crevedia, subliniază în continuare lipsa de acțiune a statului, fie prin neaplicarea legilor actuale, fie prin lipsa controalelor efective.

Libertatea prezintă mai departe o serie de exemple unde statul însuși nu respectă propriile legi, nu le pune în practică și prin asta încalcă drepturile cetățenilor, expunându-i la pericole.

„Atenție cade tencuiala”

La 10 ani de la tragedia de la Colectiv, când au murit 65 de tineri, în continuare există cluburi, spitale sau clădiri administrative care nu respectă legea.

Mai exact, nu dețin autorizații de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) sau Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC).

Soluția găsită de autorități: prezentarea unui afiș că stabilimentul nu deține autorizațiile legale, iar astfel clienții intră pe propria răspundere.

Nu dețin autorizații de incendiu nici măcar clădirile Guvernului și Parlamentului, relata în 2016 Digi24.

De asemenea, nu are nici metroul din București, mai exact 20 de stații, conform dezvăluirilor de după Colectiv. Toate ale statului.

În mod similar, afișe cu „Atenție cade tencuiala” se află în Centrul Vechi al Capitalei, în zone unde forfota e la ordinea zilei și oamenii își asumă că poate cădea oricând pe ei câte un balcon atunci când ies în oraș.

6% din PIB la Educație

Aceasta este o altă lege adoptată de stat care nu se aplică. Votată încă din anul 2011, aceasta nu s-a aplicat niciodată.

Motivul: nu sunt bani. Veniturile colectate de stat din taxe sunt circa 27-28% din Produsul Intern Brut (PIB), ceea ce face ca alocarea a 6% către Educație să fie matematic imposibil, mai ales că Guvernul este nonstop pe minus.

Anul trecut România a avut un deficit, adică diferența dintre venituri și cheltuieli, de 9,3% din PIB, iar în acest an ținta este de 8,4%, cu toată majorarea de taxe din această vară.

Cu toate acestea, niciun Guvern nu a abrogat-o până acum.

Indexarea pensiilor cu inflația

O altă lege care nu se aplică este indexarea pensiilor cu inflația. Practic, la fiecare început de an pensiile ar trebui majorate cu echivalentul inflației.

Aceasta a fost aplicată vreme de câțiva ani, dar în mulți alții a tot fost modificată. Spre exemplu, anul trecut fostul ministru al muncii Simona Bucura a majorat pensiile cu 40%, prin recalculări și majorări.

Chiar și așa, economiștii au susținut că măsura nu este sustenabilă.

Când a venit însă anul 2025, Guvernul condus de Marcel Ciolacu a constatat că nu mai are bani pentru majorarea pensiilor, astfel că majorarea cu 12% nu s-a mai făcut, măsura fiind prevăzută prin „ordonanța-trenuleț” prin care Guvernul amână an de an diverse măsuri.

Nici în acest an nu sunt bani la buget, astfel că și indexarea din 2026 este sub semnul întrebării.

Creșterea salariului minim conform directivei europene

Majorarea anuală a salariului minim este o altă lege rămasă în aer.

România trebuie să respecte o directivă europeană privind salariul minim.

Legea care transpune directiva a intrat în vigoare în 2024. Aceasta stabilește că salariul de bază minim brut pe țară este calculat astfel încât să aibă „nivelul orientativ” de 47% și 52% din câștigul salarial mediu brut, conform Profit.ro.

Hotărârea de guvern, adoptată în februarie anul acesta, privind procedura de stabilire a salariului minim prevede că se stabilește și se actualizează anual cu suma dintre rata medie anuală a inflației și rata de creștere reală anuală a productivității muncii.

În acest moment, salariul minim brut este de 4.050 de lei, ceea ce înseamnă un net de 2.438 lei pe lună.

Salariul mediu brut a fost de 9.002 lei în luna august, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS), astfel că un nivel de 47% înseamnă 4.230 de lei. Dacă am calcula la nivelul de 52%, atunci ar trebui crescut la 4.681 de lei brut.

Problema creșterii salariului minim vine în contextul în care fix statul este principala cauză a creșterii inflației la 10% în acest an, prin majorarea TVA, creșterea accizelor și liberalizarea energiei.

Sindicatele au cerut creșterea salariului minim la 4.350 de lei brut, dar patronatele au respins ideea. La fel și ministrul finanțelor Alexandru Nazare și premierul Ilie Bolojan, ambii de la PNL.

Motivul este același: nu sunt bani!

În schimb, s-a ajuns la un acord pentru a fi majorată valoarea tichetelor de masă, de la 40 la 50 de lei, cu aplicare de la 1 ianuarie 2026. Problema este însă că nu toți angajații primesc tichete de masă.

Statul își dă singur excepții

Tot la nivel fiscal, Guvernul Ciolacu este cel care și-a dat singur excepție de la legea privind responsabilitatea fiscal-bugetară în 2024, tocmai pentru a nu-și reduce cheltuielile.

Este vorba de Ordonanța 112/2024, prin care statul a dispus ca prevederile articolului 25 din legea responsabilității fiscal-bugetare nu se aplică în 2024.

Articolul respectiv spune că atunci când se constată o deviere mai mare de 0,5% față de ținta prevăzută, atunci este obligat să ia măsuri de corecție.

Guvernul Ciolacu și-a dat excepția pentru a nu face corecțiile, 2024 fiind an electoral.

De altfel, fostul ministru al finanțelor Marcel Boloș îl acuza pe fostul premier Marcel Ciolacu că i-a spus că „îl doare în organul genital” de deficit.

Orașe și comune care nu îndeplinesc standardele legale

Un alt fenomen îl constituie faptul că foarte multe orașe și comune nu îndeplinesc prevederile legale.

Mai exact, Legea 351 din anul 2001 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului prevede ca o comună trebuie să aibă minim 1.500 de locuitori. De asemenea, trebuie să aibă școală, dispensar, post de poliție și stație de transport ori haltă.

În acest moment, sunt peste 500 de comune care nu mai îndeplinesc acest criteriu din cauza plecării în străinătate a locuitorilor, iar economistul Andrei Caramitru susține că acestea ar trebui comasate cu cele învecinate.

Primarii se opun însă, pentru că ar pierde beneficiile.

De asemenea, există și orașe ca nu îndeplinesc standardele de oraș. Spre exemplu, un oraș trebuie să aibă minim 10.000 de locuitori, să aibă rețea de alimentare cu apă și canalizare, trebuie să aibă medici și paturi de spital, să aibă hidranți, parcuri și liceu, conform legii.

Or, foarte multe orașe mici nu îndeplinesc aceste condiții deoarece multe dintre ele sunt foste comune ridicate la rang de oraș în ultimii 20 de ani pentru a crește artificial gradul de urbanizare al României.

Guvernul Adrian Năstase a transformat foarte multe comune în orașe din pix, numai în 2004 fiind trecute 27 de localități, conform G4Media.

Cauza: România trebuie să îndeplinească un procent minim de urbanizare pentru a putea intra în Uniunea Europeană.

Multe dintre aceste orașe nu au devenit însă peste noapte moderne, ci au rămas la același stadiu, fără drumuri de asfalt, fără blocuri, fără canalizare sau spital. Site-ul respectiv dădea ca exemplu Băneasa, din județul Constanța.

Căsătoria între minori la romi

Un subiect sensibil este căsătoria între minori în minoritatea romă.

Aceștia au protestat recent față de inițiativa prin care se interzic expres căsătoriile între copii. Proiectul este semnat și susținut de Florin Manole, ministrul muncii.

Dar statul avea de mulți ani legislație care să acopere astfel de cazuri: conform Codului Civil vârsta legală pentru căsătorie este 18 ani sau 16 ani în cazuri specifice, unde trebuie să îndeplinească mai multe cerințe cumulative:

să existe motive temeinice
să existe un aviz medical
să aibă acordul părinţilor sau al tutorelui
să aibă autorizarea instanţei de tutelă.

Numai că în unele comunități rome tradiționale căsătoriile aranjate de acest tip apar chiar de la 10-11 ani.

Acest lucru face deja ca orice astfel de căsătorie să fie ilegală, iar orice act sexual să fie practic un viol.

Dar autoritățile au închis ochii timp de zeci de ani la această practică medievală.