România va primi două împrumuturi, unul de 3 miliarde de dolari, și altul de 50 de milioane de dolari, pentru realizarea Reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, a anunțat Virgil Popescu, ministrul energiei.

US Exim, banca de import-export a Statelor Unite, a emis două scrisori de intenție pentru proiectul unităților 3 și 4 de la Cernavodă.

Este vorba de un prim împrumut de 50 de milioane de dolari, urmat de un altul de 3 miliarde de dolari, a spus oficialul pe Facebook.

„Aceste linii de finanțare vor fi susținute prin intermediul acordului de sprijin discutat cu Guvernul României”, a mai precizat oficialul.

Înmânarea celor două scrisori are loc la Conferința ONU privind schimbările climatice (COP 27), care se desfășoară în Egipt.

Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă vor produce circa 20% din necesarul de electricitate al României, iar construirea lor era estimată anterior la aproximativ 6,5 miliarde de euro. Inițial, partea americană <a href=”https://www.exim.gov/news/exim-signs-7-billion-memorandum-understanding-romanias-ministry-for-economy-energy-and” target=”_blank” rel=”noreferrer noopener”>promisese 7 miliarde de dolari</a>.

Două reactoare deja funcționează la Cernavodă

La Cernavodă există deja două reactoare funcționale, fiecare cu o capacitate de 700 MW, care produc între 18 și 20% din necesarul României.

Țara noastră dorește să crească producția de energie pentru a-și crește independența energetică, în contextul în care și-a asumat în fața Comisiei Europene închiderea unei mari părți din centralele pe cărbune.

Centrala nucleară de la Cernavodă este operată de Nuclearelectrica, companie controlată de către stat.

Tehnologia folosită la Cernavodă este CANDU, fiind dezvoltată de Canada. Aceasta presupune utilizarea uraniului natural și a apei grele.

Proiectul centralei de la Cernavodă a fost demarat în anii ’70, iar prima unitate a fost dată în folosință în anul 1996, cea de-a doua – în 2007.

Istoric lung

De-a lungul timpului, statul român a încercat găsirea de investitori pentru Reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, din cauza costurilor mari, estimate anterior la 6,5 miliarde de euro.

Inițial, în anul 2008, proiectul urma să fie realizat împreună cu grupuri occidentale, respectiv RWE, Engie, Enel, CEZ, ArcelorMittal și Iberdrola. Majoritatea acestora au abandonat proiectul în 2011. 

În 2014 a apărut un alt partener: grupul chinez China General Nuclear Power (CGN). Însă acesta cerea subvenții masive de la statul român, iar negocierile nu au dus nicăieri.

România a rupt acordul în CGN în 2020, după ce Statele Unite au acuzat mai multe companii chineze de spionaj. Autoritățile de la Washington au inclus atunci CGN pe „lista neagră”.

Reactoare modulare mici

Pe lângă Reactoarele 3 si 4, colaborarea nucleară cu SUA se extinde și la reactoare modulare mici.

România va instala astfel de unități la Doicești, pe amplasamentul unei foste termocentrale.

Tehnologia folosită de România este dezvoltată de compania americană NuScale.