În oraşul Zürich din Elveția, gardienii economiei globale se întâlnesc la Fondul Monetar Internațional (FMI) săptămâna aceasta pentru a discuta despre un set descurajant de provocări – încetinirea creșterii globale, vulnerabilitatea sectorului bancar și cererile tot mai mari de reformă multilaterală.

Pe lângă reuniunile anuale de primăvară ale FMI cu Banca Mondială de la Washington, DC, miniștrii de finanțe și guvernatorii băncilor centrale (FMCBG) ai Grupului celor Douăzeci, sau G20, se vor reuni în perioada 12-13 aprilie.

În timp ce problemele cu care se confruntă economia globală vor fi în fruntea agendei, tensiunile legate de războiul din Ucraina pot face dificilă elaborarea unui plan de acțiune convenit.

„Pentru a consolida încrederea în sistemul financiar global, oficialii G20 vor discuta probabil despre furnizarea de garanții temporare pentru depozitele bancare”, a declarat Edward Glossop, director adjunct de macroeconomie la Ernst & Young, pentru Al Jazeera.

„Pare inevitabil ca Fed (Rezerva Federală a Statelor Unite) să încerce să extindă liniile de swap zilnice (schimburile valutare între marile bănci centrale, de obicei tranzacționate săptămânal) până la sfârșitul lunii aprilie, pentru a menține o amplă aprovizionare de bani care circulă prin piețele globale”, a adăugat Glossop.

În ianuarie, Banca Mondială și-a redus prognoza de creștere pentru 2023 pentru economia globală la doar 1,7%, în scădere de la 3%. Între timp, săptămâna trecută, șefa FMI, Kristalina Georgieva, a prezis că lumea se va confrunta cu ani de creștere anemică.

Creditorii din Washington au avertizat că majorările ratelor dobânzilor menite să îmblânzească inflația provoacă turbulențe financiare în sistemul bancar mondial.

În ultimele 13 luni, Rezerva Federală a SUA și-a majorat rata de referință cu 4,5 puncte procentuale, alte bănci centrale importante urmând exemplul.

Ratele mai mari ale dobânzilor, care scad valoarea activelor cu rată fixă ​​și cresc probabilitatea de neplată pentru instrumentele cu rată variabilă, au fost învinuite parțial pentru prăbușirile Silicon Valley Bank și Signature Bank. Nemulțumirile pieței s-au răspândit rapid în Europa, ceea ce a dus la preluarea de către banca multinațională de investiții UBS a Credit Suisse, care se lupta de mult timp, în martie.

„Perioada banilor ieftini a luat sfârșit când băncile centrale au început să majoreze ratele dobânzilor pentru a încerca să scadă prețurile de consum. Apetitul pentru risc global a scăzut de atunci”, a spus Glossop.

În altă parte, ciclul recent de înăsprire a Rezervei Federale a determinat investitorii internaționali să mute fonduri în activele financiare ale SUA și să se îndepărteze de investițiile mai riscante din țările în curs de dezvoltare, zguduindu-le economiile.

În special, a dus la costuri mai mari de refinanțare și la deprecieri larg răspândite ale monedei în raport cu dolarul verde. Pe lângă facturile de import mai mari, scăderea valorilor valutare fac rambursările existente ale datoriilor externe mai scumpe.

Acest lucru a stimulat apelurile către G20, ale cărui state membre reprezintă 85% din produsul intern brut (PIB) global și două treimi din populația lumii, să lucreze pentru reducerea datoriilor țărilor în curs de dezvoltare.

Fostul ministru de Finanțe al Argentinei Martin Guzman spune că băncile centrale dăunează țărilor în curs de dezvoltare prin creșterea ratelor dobânzilor (Fișier: Agustin Marcarian/Reuters)

„În efortul de a limita inflația la nivel intern, Fed și omologii săi vor continua să facă rău țărilor în curs de dezvoltare dacă persistă în creșterea ratelor dobânzilor”, a declarat Martin Guzman, fostul ministru al finanțelor din Argentina, pentru Al Jazeera.

În decembrie anul trecut, Banca Mondială a estimat că țările cu venituri mici se vor confrunta anul acesta cu 62 de miliarde de dolari în serviciul datoriei externe, o creștere anuală de 35%.

„O parte din această creștere s-a datorat dinamicii monedei, dar gradul a variat în mod evident între creditori”, a spus Guzman.

Aproximativ 66% din datoria oficială a țărilor cu venituri mici este datorată Chinei, cel mai mare creditor suveran din lume. La ultima întâlnire FMCBG, agenția de presă Reuters a raportat că India a depus o propunere prin care le imploră creditorii bilaterali – inclusiv China – să accepte pierderile din împrumuturile restante.

China, între timp, a contestat creditorii multilaterali, cum ar fi FMI și Banca Mondială, pentru că nu acceptă reduceri de păr la împrumuturile lor.

„Beijing a susținut că eforturile de reducere a datoriilor (dintre toți creditorii) ar trebui să fie comune și cuprinzătoare”, a spus Guzman. „Deci, FMCBG din această săptămână va fi o ocazie bună de a discuta cadrul comun.”

Cadrul comun al G20 este o încercare de a coordona reducerea datoriilor suverane între membrii săi și de a solicita aceleași condiții de restructurare de la creditorii privați. Până acum, doar patru țări au semnat. Niciunul nu și-a încheiat încă negocierile privind datoria.

Guzman a continuat subliniind că „orientări îmbunătățite, cum ar fi suspendarea rambursării datoriilor în timpul negocierilor și extinderea cadrului comun la țările cu venituri medii (spre deosebire de țările cu venituri mici) ar ajuta la validarea inițiativei”.

Pe lângă reducerea datoriilor multilaterale, observatorii solicită și reforme interne la instituțiile financiare internaționale (IFI) și la băncile multilaterale de dezvoltare (MDB).

Șefa FMI, Kristalina Georgieva, a avertizat că lumea s-ar putea confrunta cu ani de creștere anemică (Fișier: Michael Reynolds/EPA-EFE)

Pentru Avinash Persaud, reprezentantul climatic al prim-ministrului Barbadian Mia Mottley, „momentul prezent oferă o oportunitate ideală de a restabili încrederea în multilateralism, în special în IFI și BMD”.

„Pentru început, limitele cotelor de fond sunt prea mici pentru împrumuturile de urgență”, a spus Persaud pentru Al Jazeera, făcând aluzie la programele FMI, cum ar fi Reziliența și Sustainability Trust, în care finanțarea țării este limitată la 150% din angajamentele lor de capital în fond.

„Acest lucru reduce volumul împrumuturilor pentru urgențe fiscale și climatice. În schimb, fondul ar trebui să caute să joace un rol similar cu cel al Fed din ultimele săptămâni, și anume, un creditor temporar cu puține condiții de creditare.”

De asemenea, Persaud a respins abordarea „prudentă” a Băncii Mondiale în ceea ce privește toleranța la risc.

„Banca poate strânge miliarde de dolari mai mult pentru țările în curs de dezvoltare prin ajustarea raportului dintre împrumuturi și capitaluri proprii cu doar 1%”, a spus el.

Remarcile sale au fost reluate într-un raport al G20 din iulie, care a constatat că, modificându-și ușor ratele de creditare, BMD-urile ar putea debloca sute de miliarde de dolari în noi capacități de creditare.

Totuși, Persaud consideră că schimbarea de conducere din acest an la Banca Mondială este „pozitivă”.

În februarie, Ajay Banga a fost nominalizat la conducerea organizației, după ce predecesorul său, David Malpass, a renunțat la acest rol pe fondul acuzațiilor de a fi un negător al schimbărilor climatice, pe care Malpass a negat.

„Părțile interesate încep să se răzgândească cu privire la întrebările legate de datoria țărilor în curs de dezvoltare și de mediu”, a spus Persaud. „Numirea lui Banga arată asta. El va avea un scurt moment pentru a zgudui lucrurile la începutul mandatului său. Să sperăm că G20 îl susține.”

Sursa – www.aljazeera.com