Ministerul Finanțelor a anunțat o majorare semnificativă a impozitului suplimentar pentru sectorul bancar. Conform unui proiect de lege pregătit pentru asumarea Guvernului în Parlament, cota de impozitare pentru bănci va crește de la 2% la 4% aplicată pe cifra de afaceri.
Calendarul aplicării noilor cote
Noua cotă de 4% va intra în vigoare de la 1 iulie 2025, deși data este deja depășită, și va continua și în anul următor. Potrivit proiectului de lege agreat de Guvern, măsura face parte dintr-un set mai amplu de modificări fiscale.
Proiectul prevede următorul calendar pentru aplicarea cotelor de impozitare:
2% pentru perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2025
4% pentru perioada 1 iulie – 31 decembrie 2025
4% începând cu 1 ianuarie 2026
Proiectul include, de asemenea, reguli pentru calculul impozitului suplimentar începând cu 1 iulie 2025 și pentru recalcularea impozitului pe cifra de afaceri în cazul unor erori contabile.
Măsurile fiscale adoptate de Guvern
Această creștere a impozitului pentru sectorul bancar face parte dintr-un pachet mai amplu de măsuri fiscale. Conform informațiilor publicate de Ministerul Finanțelor, Guvernul a discutat cu Comisia Europeană un set de măsuri care prevăd creșteri de taxe în valoare totală de 44,55 miliarde lei (2,19% din PIB) pentru anul 2026.
Premierul Ilie Bolojan a prezentat miercuri măsurile pregătite de Guvern. Printre noile măsuri discutate și agreate de Guvern și Ministerul Finanțelor se regăsește și majorarea TVA-ului dar și stabilirea a doar două cote pentru taxa pe valoare adăugată – de 11% și 21%, creșterea cu 10% a accizelor la alcool, tutun și combustibil, creșterea contribuitorilor la CNAS dar și creșterea impozitului de dividente.
România are un deficit bugetar record
În primele luni din 2025, deficitul continua să crească la 2,3% din PIB după primul trimestru și aproape 3% după patru luni. Prognozele Comisiei Europene indică un deficit de 8,6% din PIB pentru întregul an 2025 și de 8,4% pentru 2026, semnificativ peste ținta guvernamentală de 7%.
Cauzele principale ale deficitului bugetar ridicat au fost cheltuielile bugetare accentuate, colectări insuficiente de taxe și impozite, datoria publică în creștere la care s-au adăugat contextul economic și politic dificil – războiul de la graniță și anul electoral.
Reducerea deficitului sub 6% din PIB în 2025 este teoretic posibilă, dar extrem de dificilă în practică, având în vedere dezechilibrele structurale și presiunile sociale. Din acest motiv, actualul executiv alege să ia măsuri drastice și nepopulare, astfel încât deficitul să se diminueze până la finele anului.
