Românii suportă cea mai mare scădere a salariului real de la „tăierile lui Boc”. Cât va mai continua situația

Încetinirea creșterii nominale a salariilor, combinată cu inflația ridicată, a dus la o scădere a salariilor reale cu 5% – cel mai slab nivel de la „tăierile lui Boc” din criza economică din 2010. Situația ar putea continua câteva luni, poate chiar un an, până când efectul valului inflaționist va dispărea din calculele statistice, relatează Profit.ro.

Ritmul de creștere al salariului mediu net a coborât de la aproape 10% în martie la doar 4,4% în august, cel mai redus nivel din ultimii 11 ani (cu excepția debutului pandemiei COVID-19), potrivit unei analize Profit.ro.

Salariul mediu net, mai mic cu 5 % față de august 2024

Problemele pentru angajați provin din combinația dintre majorări salariale modeste și o inflație puternică, care s-a apropiat recent de 10%, alimentată de scumpirea energiei pentru gospodării și de creșterea taxelor de consum (TVA și accize).

Ajustat cu inflația, salariul mediu net este mai mic cu 5% față de august 2024 – cea mai amplă scădere de după 2010-2011, când măsurile de austeritate din timpul guvernului Emil Boc, dublate de majorarea TVA, au dus la o reducere reală a veniturilor de aproape 10%.

Efectele diminuării puterii de cumpărare se văd deja în scăderea consumului, care s-a redus cu 4% în termeni reali în august, potrivit UniCredit Bank România.

„Declinul se explică prin erodarea veniturilor reale, afectate de inflația în creștere și de temperarea dinamicii salariilor nominale”, arată economiștii Anca Negrescu și Alexander Ragea.

Vârful inflației a fost atins în septembrie

Asemenea perioadei 2010, deficitul bugetar a crescut din cauza întârzierii măsurilor de corecție, iar cheltuielile bugetare au urcat puternic anul trecut: +24% la salarii, +17% la pensii, +21% la achiziții și +91% la investiții din surse interne, în context electoral. Astfel, deficitul a atins 9,3% din PIB, aproape de recordul din 2009.

De la 1 ianuarie 2025, salariile din sectorul public au fost înghețate, măsură care a redus parțial presiunea asupra bugetului, estimat totuși cu un deficit ridicat, de 8,4% din PIB.

Spre deosebire de 2010, guvernul nu a aplicat reduceri directe ale salariilor, însă unele sporuri au fost eliminate, ceea ce a dus la scăderi de 0,3% în administrație și 0,8% în sănătate față de august 2024.

Inflația s-a menținut la 9,9% în septembrie, temperată de prețurile mai mici la legume și fructe, dar susținută de costurile ridicate ale produselor și serviciilor. BNR și economiștii băncilor comerciale estimează o scădere treptată a inflației în lunile următoare, pe fondul cererii mai slabe și al efectului de bază din vara viitoare.

Potrivit BCR, vârful inflației a fost atins în septembrie, iar nivelul de două cifre nu va mai fi atins anul acesta. Proiecțiile arată o rată de 9,7% la final de 2025 și de 3,7% în 2026, deși persistă incertitudini.

Perspective reduse de creștere a salariului mediu net

Cu salariile bugetarilor înghețate și în 2026, perspectivele de creștere a salariului mediu net pe economie rămân reduse, mai ales în lipsa unei reveniri a cererii externe pentru industria românească.

Angajații din sectorul public reprezintă circa 25% din totalul celor 5,2 milioane de salariați (aproximativ 1,3 milioane de persoane). În industrie, unde lucrează circa un milion de oameni, salariile au crescut cu 6,5% nominal, dar au scăzut cu 3,1% în termeni reali.

Această evoluție afectează economia, întrucât consumul intern – principalul motor al creșterii PIB în ultimii ani – este în scădere, o parte semnificativă a acestuia fiind orientată spre importuri. În trimestrul al doilea, PIB-ul a crescut cu doar 0,3%, iar contribuția consumului a fost de 0,5 puncte procentuale, într-o perioadă în care inflația era mai redusă și salariile creșteau mai rapid, potrivit UniCredit.

Pe termen scurt, economiștii se așteaptă ca investițiile, în special cele din fondurile PNRR (ce trebuie finalizate până anul viitor), să susțină economia, în condițiile reducerii deficitului spre 6% din PIB. În același timp, de la 1 ianuarie vor intra în vigoare noi creșteri de taxe pentru companii, măsuri care pot afecta piața muncii.

Rata șomajului a crescut ușor în ultimul an – de la 5,2% în primăvara lui 2024 la peste 6% în vară -, coborând apoi la 5,9% în august. Calculat în euro, salariul mediu net a urcat cu doar 2,6% față de august 2024, ajungând la 1.063 de euro, în condițiile deprecierii leului pe parcursul acestui an.