În ţara noastră, crizele din ultimii ani, lipsa unei reforme reale în sistemul social, împovărarea românilor cu multitudinea de taxe și impozite, precum și discrepanțele salariale, poziționează România în zona cu cel mai mare risc de sărăcie din Europa.

Datorită acestor date alarmante, duce la un efect de scădere a credibilității statului român pe piețele financiare internaționale, precum și scăderea coeficientului de țară.

În 2023 ar putea să scadă ratingul de țară pentru România?

În contextul rating-ului, în a treia lună a acestui an, ratingurile de credit ale României erau anunțate ca fiind cu perspectivă stabilă. Apartenența la UE, potențialul puternic de creștere pe termen mediu și datoria publică moderată susțin ratingurile, spuneau analiștii de rating. Dar, cu toate astea, deficitele structurale ale bugetului și ale contului curent și acoperirea moderată a rezervelor rămân provocări pentru rating.

 

În aceeași lună Scope Ratings GmbH a confirmat ratingurile României pentru datoriile pe termen lung ale emitentului și pentru datoriile negarantate de rang superior, atât în monedă locală, cât și în valută, cu perspectivă stabilă. Ratingurile emitentului pe termen scurt au fost confirmate, atât în monedă locală, cât și în valută, cu perspective stabile.

Cu toate astea, statistica finalului de an 2022 arăta că rata de risc de sărăcie a fost de 21,20% în decembrie 2022, potrivit Eurostat. Reamintim faptul că rata riscului de sărăcie a atins un maxim istoric de 25,40% în decembrie 2015 și un minim istoric de 21,20% în decembrie 2022.

 

Din datele Eurostat, reiese că cele mai mari procente de persoane aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială au fost înregistrate în România, de 34%, Bulgaria, cu 32%, Grecia și Spania, ambele cu 28%. În schimb, cele mai mici procente de persoane expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială au fost înregistrate în Cehia, cu un procent de 11%, Slovenia cu 13% și Finlanda cu doar 14%.

95,3 milioane de persoane din UE sunt expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială

În contextul studiului realziat de Eurostat, aceasta era cifra populației în acest prag anul trecut, reprezentând echivalentul a 21,6 % din populația totală din Europa. Din această sumă totală, aproximativ 5,6 milioane trăiau în gospodării care se confruntau simultan cu toate cele trei riscuri de sărăcie și excluziune socială.

 

În datele  de anul trecut, arată că în UE existau 11,3 milioane de persoane care trăiau atât în risc de sărăcie, cât și într-o gospodărie cu o intensitate foarte scăzută a muncii. Relevența acestora date maia rată că acet număr de persoane nu se confruntau cu lipsuri materiale și sociale grave.

Alte 8,8 milioane de persoane se aflau în risc de sărăcie și, în același timp, cu lipsuri materiale și sociale grave, iar aproape 2,2 milioane de persoane trăiau în gospodării cu o intensitate foarte scăzută a muncii și, în același timp, se confruntau cu lipsuri materiale grave, conform Eurostat.

În România, cel mai mare risc de sărăcie din Europa

Toate aceste cifre sunt alarmante pentru anul 2022, și majortiatea dintre ele vin pe fondul unei crize acute și a lipsei reformelor sociale în mai toate statele care apar în acsest top realizat de Eurostat. Conform acestora, mai mult de o cincime dintre persoanele care trăiesc în gospodării cu copii în întreținere în UE erau expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială, ceea ce este puțin mai mare decât ponderea respectivă în rândul gospodăriilor fără copii în întreținere, și anume un procent de 20,8 %.

Cu toate acestea, aceste rate variau considerabil între statele membre ale UE. Pentru persoanele care trăiesc în gospodării cu copii în întreținere, rata a variat de la vârfuri de 36,0 % în România, 30,7 % în Bulgaria și 29,2 % în Spania până la 11,7 % în Danemarca, 11,3 % în Cehia și 8,9 % în Slovenia. În cazul celor din gospodăriile fără copii în întreținere, ratele au variat de la 34,5% în Estonia, 33,8% în Bulgaria și 33,4% în Letonia la 14,5% în Luxemburg, 12,3% în Cehia și 11,4% în Slovacia.

Sursa – playtech.ro