România, Cehia și Ungaria s-ar putea confrunta în 2023 cu crize ale cursului de schimb, pe măsură ce provocările fiscale și externe cresc, arată analiștii băncii japoneze Nomura, citați de Bloomberg. Profesorul de economie Bogdan Glăvan crede că banii europeni ne-ar putea salva, dar avertizează că pericolul de a fi „călcați de tren” este real.
Avertismentul specialiștilor de la banca japoneză se bazează pe analiza a opt indicatori, precum gradul de acoperire a importurilor prin rezerve valutare, dobânzile pe termen scurt, ca și măsurile privind deficitul fiscal și de cont curent, conform Indexului Damocles calculat de Nomura.
Egiptul, Sri Lanka, Turcia și Pakistanul deja au experimentat crize și încă nu le-au depășit, susțin analiștii care au realizat raportul.
Forintul maghiar, printre cele mai slabe monede
Forintul maghiar este printre cele mai monedele emergente cu cele mai slabe performanțe, după ce Uniunea Europeană a blocat fondurile din PNRR-ul maghiar.
Leul românesc și coroana cehă s-au depreciat cu 8% față de dolar, mai spune sursa citată.
Raportul mai arată că vulnerabilitatea monedelor emergente este la cel mai ridicat nivel din ultimele două decenii din cauza riscurilor acumulate, iar acesta este un „avertisment de rău augur”.
Ce înseamnă criză monetară
Profesorul de economie Bogdan Glăvan spune că o criză monetară înseamnă o cascadă de evenimente:
Leul s-ar putea deprecia și am putea avea o criză a cursului de schimbPierderea puterii de cumpărareInflație – deoarece scăderea cursului înseamnă scumpirea importurilor alimentare și energeticeBanca Națională ar putea fi forțată să ridice și mai mult dobânzileStatul ar putea fi nevoit să reducă apoi cheltuielile.
Deficitul bugetar, marea problemă
Glăvan spune că este justificată includerea României pe astfel de „liste roșii”.
„România a figurat mai mereu printre cele mai riscante țări emergente, iar problema este deficitul bugetar mare, ceea ce ridică problema finanțării lui în condițiile creșterii dobânzilor. Asta înseamnă mai departe o criză de balanță de plăți. Acest lucru ar duce apoi la depreciere pe leu și noi creșteri de dobânzi. Ungaria a fost forțată să crească dobânzile pentru a preveni o degringoladă. În absența intrărilor de capital, suntem în faliment. Ca să avem intrări de capital, trebuie să le facem atractive, de aici creșterea dobânzilor”, explică profesorul de economie.
Deficitul bugetar este diferența între veniturile și cheltuielile statului. Pentru acest an, deficitul bugetar este estimat la 5,74% din Produsul Intern Brut (PIB), iar țara noastră trebuie să scadă până la 3% în 2024, nivel prevăzut în tratatele europene.
Economistul spune că fondurile europene și Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) ne pot salva, dar condiția este să le accesăm.
„Tocăm banii”
Orice criză înseamnă că ești forțat să îți restrângi consumul, spune profesorul de economie.
„Nimeni nu-ți dă bani la infinit dacă nu faci ceva să arăți că poți sta pe picioarele tale”, punctează Glăvan.
„România consumă mai mult decât produce. Facem asta prin îndatorare. Nu e un lucru rău în sine, problema este ce faci cu banii. Noi facem asta fără să se vadă în creșterea productivității. Bani vin, problema e că noi îi tocăm”, mai arată acesta.
Specialistul spune că este un „scenariu fantezist” să pățim ca în Turcia – unde inflația este de 85% – sau ca în Sri Lanka – unde nu se mai găseau alimente, medicamente și carburanți, iar populația protesta pe străzi.
Criza nu e iminentă, dar anul viitor „s-ar putea să ne calce trenul”
O criză nu este „iminentă” în România, dar lucrurile se pot complica anul viitor, dacă inflația va tot crește, susține Glăvan.
„Ce ne-a arătat anul ăsta e că am trecut binișor. Dar impactul se va simți în 2023. Vom simți povara din ce în ce mai mult anul viitor. În 2023 am putea să ne calce trenul, dacă inflația va tot crește”, punctează profesorul de economie.
Acesta spune că investițiile pe care le vom derula prin PNRR vor face ca inflația să rămână mare pentru o perioadă lungă în România.
