România a înregistrat în ultimii șapte ani o creștere de trei ori mai mare decât media UE a volumului pentru comerțul cu amănuntul.

Astfel că, în condițiile în care cea mai mare parte din acest comerț este realizat cu bunuri provenite din importuri, evoluția contribuie puternic la dezechilibrele macroeconomice interne.

Chiar și anul trecut, când comerțul cu amănuntul s-a contractat la nivelul UE, pe fondul scăderii puterii de cumpărare, România a înregistrat în continuare creștere.

Minus 7% pentru comerțul cu alimente în UE

Volumul comerțului cu amănuntul a scăzut în luna decembrie a anului trecut, în comparatie cu decembrie 2021, cu 2,8% în zona euro și cu 2,5% pentru întreg blocul comunitar, conform Eurostat.

De asemenea, pe medie a Uniunii Europene, scăderea a fost datorată contractării cu cu 6,6% a volumului comerțului cu alimente, băuturi și tutun, și reducerii cu 0,9% a volumului comerțului cu produse nealimentare.

În același timp, volumul comerțului cu combustibili auto a crescut cu 7,3%.

Cele mai mari scăderi pentru volumul comerțului cu amănuntul au fost consemnate în Belgia (minus 9,2%), Danemarca (minus 8,4%) și Suedia (minus 7,1%).

România, contra tendinței europene

în schimb, România nu se aliniază tendinței europene și a înregistrat în decembrie 2022 una din cele mai mari ceșteri anuale pentru volumul comerțului cu amănuntul, a doua din UE.

Pe primul loc se situează Malta (plus 5,7%), urmează România cu 5,3% și Spania cu 4,6%.

În România, conform datelor publicate de INS, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul, în 2022, comparativ cu 2021, a înregistrat o creştere, pe ansamblu, cu 4,4%, datorită creşterii comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+9,6%), vânzărilor de produse nealimentare (+4,5%) şi vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (+1,4%).

Trebuie menționat că volumul comerțului cu amănuntul a crescut cu 90,7% în România, în decembrie 2022, comparativ cu nivelul consemnat în 2015, cel mai mare avans din UE.

În situația în care media europeană este undeva la 30% (34% pentru blocul comunitar, 31,1% pentru zona euro), avansul înregistrat de volumul comerțului cu amănuntul în România este de trei ori mai rapid, în perioada 2015 – 2022.

Alte țări cu creșteri importante în perioada amintită sunt Irlanda: plus 78,4%, Polonia: plus 73,2%, Slovenia: plus 69,8%, Bulgaria: plus 63,3%, Cipru: plus 62,9%.

Creștere economică nesănătoasă

Așadar, România s-a dezvoltat economic în ultimii ani pe bază de comerț, lucru care s-a văzut în deficitul în creștere accelerată al balanței comerciale.

Anul 2021 a adus premiera absolută ca industria să contribuie la formarea produsului intern brut mai puțin decât comerțul.

România nu mai produce mare lucru, așa că industria prelucrătoare, care ar trebui să aibă un plus și să compenseze alte deficite, nici măcar în zona alimentară nu este pe pozitiv.

În situația în care importam ca să mâncăm, se poate spune că este o creștere economică nesănătoasă, generatoare de mari dezechilibre economice.