Germania, Spania și Belgia s-ar confrunta cu cel mai mare impact asupra finanțelor publice dintre țările Uniunii Europene, dacă NATO și-ar crește obiectivul de cheltuieli pentru apărare cu un punct procentual, de la 2% la 3%, potrivit companiei de evaluare a creditelor Scope Ratings, citată de Bloomberg.

Concomitent, Germania mai are doar 300 de tancuri, față de 6.500 în anul 1992 și față de capacitatea de producție a Rusiei de 1.500 pe an.

Costuri imense

Pentru Spania, costul ar fi echivalent cu 8,8% din veniturile actuale ale guvernului său central, a arătat Scope.

Lovitura pentru Belgia și Germania ar fi aproape de 7%, deși în ultimul caz ar crește la aproximativ 13,8% după expirarea unui fond special de apărare la sfârșitul anului viitor.

În Italia și Franța, aceasta ar fi de aproximativ 5%.

Estul Europei, cel mai interesat

Majoritatea membrilor NATO îndeplinesc obiectivul de 2%, dar președintele american Donald Trump semnalează o țintă de 5%.

Lituania și Estonia au anunțat însă că vor îndeplini ținta de 5%, iar același lucru a fost enunțat anul trecut și de Polonia.

Împrumuturile comune, o soluție europeană

Cel mai înalt diplomat al UE, Kaja Kallas, a declarat miercuri într-un interviu că obligațiunile comune sunt o opțiune pentru retehnologizarea armatelor, pe măsură ce blocul se adaptează la potențiala retragere a sprijinului SUA și la apelurile lui Donald Trump ca regiunea să cheltuiască mai mult pentru apărarea sa.

Kallas a mai adăugat că blocul ar putea să redirecționeze banii neutilizați dintr-un fond COVID.

Scope consideră că, în medie, membrii UE ar trebui să aloce anual 0,8% din PIB în plus dacă NATO ar adopta un obiectiv de 3%.

„Germania are nevoie de o armată mai înfricoșătoare”

Un alt articol al Bloomberg menționează că „Germania are nevoie de o armată mai înfricoșătoare pentru a-l descuraja pe Putin”.

După ce în 2022, cel mai înalt ofițer al al armatei germane, Alfons Mais, spunea că forțele armate ale țării sunt „mai mult sau mai puțin goale”, trei ani mai târziu statul își îndeplinește angajamentul de a cheltui 2% din Produsul Intern Brut pentru apărare.

Dar este încă departe de a fi capabilă să se protejeze în mod eficient sau să umple un posibil gol lăsat de SUA.

Germania a fost mult timp reticentă în a-și exercita puterea din cauza istoriei sale întunecate, dar epoca de „free-riding” de care s-a plâns pe președintele Donald Trump s-a încheiat, notează articolul de opinie.

Cheltuieli mari pe ultima sută de metri

În 2022, cancelarul social-democrat Olaf Scholz a anunțat împrumutarea a 100 de miliarde de euro pentru a-și moderniza armata.

Datorită acestui impuls temporar, cea mai mare economie a Europei are în prezent al patrulea cel mai mare buget de apărare din lume și al doilea cel mai mare din NATO, după SUA.

Parlamentul german a aprobat anul trecut un număr-record de contracte majore în domeniul apărării și, de atunci, aproape toate fondurile de urgență au fost alocate pentru avioane de luptă F-35, elicoptere de transport, fregate și așa mai departe.

Acțiunile producătorului de armament Rheinmetall AG au crescut de aproximativ 10 ori de la începutul anului 2022, după ce au înregistrat comenzi de aproximativ 39 de miliarde de euro din partea guvernului german.

Brigadă trimisă în Lituania

Bundeswehr, așa cum sunt cunoscute forțele armate ale țării, va trimite o brigadă de 5.000 de oameni în Lituania, prima sa bază permanentă în străinătate.

În timp ce Scholz a refuzat să furnizeze Ucrainei rachete cu rază lungă de acțiune Taurus, guvernul său s-a angajat să acorde Kievului asistență militară în valoare de aproximativ 28 de miliarde de euro; doar SUA au oferit mai mult.

Are mult de recuperat

Dar Germania mai are multe de recuperat. O parte din echipamentele și munițiile destinate Kievului provin din stocurile deja foarte epuizate ale Bundeswehr-ului și trebuie acum înlocuite.

Pregătirea de luptă a armatei germane este mai scăzută acum decât atunci când Rusia a invadat Ucraina, a scris Reuters săptămâna trecută, citând oficiali militari și parlamentari.

Germania are doar 300 de tancuri față de 6.500 în 1992

După trei decenii de neglijență bazată pe ipoteza că Berlinul nu va mai trebui să lupte niciodată într-un război terestru convențional în Europa, Bundeswehr este o fracțiune din dimensiunea sa de la sfârșitul Războiului Rece și oferă o descurajare inadecvată împotriva agresiunii ruse.

Armata germană are doar 300 de tancuri de luptă, față de peste 6.500 în 1992. Deși Germania a comandat încă 105 tancuri Leopard în luna iulie, acestea nu vor fi complet disponibile până în 2030. Pentru a pune aceste cifre în context, Rusia este acum capabilă să construiască până la 1.500 de tancuri în fiecare an, potrivit lui Pistorius.

Decenii de reînarmare

Conform unei analize publicate anul trecut de Kiel Institute for the World Economy, la ritmul actual de reînarmare, Germaniei i-ar trebui mai multe decenii pentru a readuce principalele elemente de armament la nivelul din 2004.

În plus, inovația și cerințele tehnologice evoluează prea repede pentru ca Germania birocratică să țină pasul; războiul din Ucraina a subliniat modul în care dronele au transformat războiul.

Personal la jumătate față de cât îi trebuie

De asemenea, Germania duce lipsă de personal: Forțele armate au abia 180.000 de soldați, cu aproximativ 20.000 mai puțin decât nivelurile vizate. Numărul rezerviștilor activi este de numai aproximativ 35.000.

Chiar înainte ca administrația Trump să avertizeze, săptămâna trecută, că SUA nu vor trimite forțe de menținere a păcii în Ucraina, planificatorii militari germani erau conștienți că vor trebui să facă mai mult.

Germania are nevoie de aproximativ 460.000 de militari, a declarat săptămâna trecută Carsten Breuer, șeful apărării din Bundeswehr, pentru Bloomberg News, adică aproximativ dublu față de ceea ce are disponibil în prezent, inclusiv rezerviștii.

Trebuie alocare perpetuă pentru înarmare

Germania are nevoie, de asemenea, de un plan pentru situația în care finanțarea militară specială de 100 de miliarde de euro va fi epuizată în câțiva ani, ceea ce amenință să lase o gaură de 30 de miliarde de euro în buget.

Deficitul ar putea fi de două ori mai mare, dacă guvernul va ajunge să cheltuiască mai aproape de 3% din PIB pentru apărare, așa cum pare posibil.

Un obiectiv de cheltuieli de 5% promovat de Trump corespunde la aproximativ 40% din bugetul federal și, prin urmare, pare inaccesibil.

„Europa se temea cândva de reînarmarea Germaniei, dar acum îngrijorarea este ce va face Putin, dacă Germania nu se înarmează”, mai scrie articolul.