Închiderea termocentralelor pe cărbune din România ar expune și mai mult țara noastră riscului de pene generalizate, așa cum s-a întâmplat luni în Spania, Portugalia și sudul Franței, au declarat pentru Libertatea surse care participă la negocierile cu Comisia Europeană privind Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Comisia Europeană insistă cu închiderea acestora în 2025, iar informația a apărut chiar în ziua în care peninsula Iberică a fost cuprinsă de un blackout generalizat.

„Transelectrica a transmis încă de anul trecut zeci de pagini de documente, dar oficialii care se ocupă de PNRR pur și simplu nu înțeleg cum funcționează sistemul energetic. Cei de la DG Energy (Directoratul General pentru Energie – n.r.) înteleg, dar finanțiștii care se ocupă de PNRR, nu. Sunt pur și simplu niște birocrați”, arată sursa.

Divizia care se ocupă de PNRR este condusă de către Celine Gauer.

Implicații: rămânem fără 15% din energie și prețuri mai mari

România și-a asumat prin PNRR închiderea centralelor pe cărbune până în anul 2026, dar vrea amânarea termenului cu patru ani.

„Comisia Europeană vrea închiderea a 1.700 MW de producție de energie în bandă, adică aproximativ 15% din producția națională. Vorbim de termocentralele Turceni, Rovinari, Ișalnița și Craiova de la Complexul Energetic Oltenia, plus CET Govora”, a spus sursa.

Închiderea centralelor de la CE Oltenia este inclusă și în planul de restructurare al companiei, aprobat de Comisia Europeană în 2022.

Craiova și Râmnicu Vâlcea ar rămâne în frig

Există însă și alte consecințe nedorite.

„Pe lângă problema energiei electrice, există și cea a încălzirii în municipiile Craiova și Râmnicu Vâlcea, dar și cea a accesibilității prețului. Estul Europei are cele mai mari prețuri la electricitate din Uniunea Europeană din cauza lipsei interconexiunilor și a războiului din Ucraina” – Surse din domeniul energetic.

Întârzieri în construirea noilor centrale pe gaze

Închiderea termocentralelor pe cărbune trebuia să se facă la pachet cu realizarea unor noi termocentrale pe gaze și energie regenerabilă la Complexul Energetic Oltenia. Dar acestea sunt întârziate din cauza licitațiilor.

Compania trebuia să construiască două centrale pe gaze naturale cu o capacitate totală de 1.325 MW și parcuri fotovoltaice cu o capacitate totală de 690 MW, scria Profit.ro în luna decembrie.

Centralele pe gaze aveau ca termen de finalizare iunie 2026, dar cele mai recente estimări arată că vor fi gata abia în martie și iulie 2028. La fel, parcurile fotovoltaice trebuiau să fie gata în 2024, dar vor fi terminate abia în iunie și noiembrie 2026.

Argumentele de la Bruxelles

Comisia Europeană se bazează pe datele ENTSO-E, organizația europeană ce grupează transportatorii europeni de electricitate.

„Cu tot cu interconexiuni, pe datele ENTSO-E stăm relativ bine. Dar premizele de la care pornește ENTSO-E nu sunt cu totul aplicabile, situația reală este puțin diferită. Există un risc. Comisia a cerut să argumentăm de ce am cerut prelungirea. România va avea gata un studiu de adecvanță abia în luna noiembrie, dar noi nu putem spune în noiembrie că din ianuarie închidem tot cărbunele. E absurd!”, mai spun sursele.

Cărbunele ne-a salvat vara trecută

Riscul la care se referă este exact riscul de blackout.

România a fost aproape de pene în vara anului trecut, când producția de energie regenerabilă a fost mai mică decât se estimase, iar diferența a trebuit acoperită din alte surse. La acel moment, România a pornit cele mai vechi centrale pe cărbune disponibile pentru a acoperi deficitul.

De asemenea, o situația excepțională a fost și de Paște, în acest an, dar în sens invers. Adică energia solară produsă a fost foarte multă, dar din cauza sărbătorii nu a existat consum în economie, astfel că au trebuit să fie deconectate de la sistemul energetic centrale clasice.

Spania vs România

Spania își produce cea mai mare cantitate de energie asigurată din surse regenerabile, acestea adunând 66% din totalul capacității instalate și 56% din producție în 2024.

Dar acestea sunt intermitente: fermele eoliene funcționează doar când bate vântul, iar centralele fotovoltaice nu produc după ce apune soarele.

Transelectrica, operatorul român sistemului energetic național, a avertizat anul trecut că energia regenerabilă deja aduce instabilitate în sistem, risc de pene și prețuri mai mari, conform Economica.net.

Campioni europeni la reducerea emisiilor

Sebastian Burduja, ministrul Energiei, a anunțat de mai multe ori public că nu va închide cărbunele fără a pune altceva în loc. Ulterior, a fost acuzat de către organizațiile de mediu că este împotriva energiei regenerabile.

„România își instalează deja mai multe capacități regenerabile decât și-a asumat, iar față de 1990 România și-a redus cu 77% emisiile, cel mai mult din Uniunea Europeană și mai mult decât orice altă țară europeană”, au punctat sursele.

ONG-urile care încearcă să pună bețe-n roate

Ministrul Energiei a criticat anterior și organizațiile de mediu care încearcă să blocheze prin nenumărate procese investițiile în sectorul energetic, acuzând că acestea fac jocurile Rusiei.

Este vorba de zăcământul de gaze Neptun Deep, finalizarea hidrocentralelor deja începute sau investițiile în sectorul energetic, inclusiv în energia verde, așa cum este cazul celui mai marc fotovoltaic din România, de la Arad, blocat în instanță de un ONG de mediu.

O analiză Libertatea a proceselor declanșate în ultimii zece ani arată că organizațiile de mediu au pierdut definitiv peste 90% din litigiile declanșate.