”Conform informaţiilor puse la dispoziţie de Hidroelectrica SA, pentru realizarea obiectivului de investiţie de utilitate publică de interes naţional „Amenajarea Hidroenergetică Paşcani pe râul Siret” este necesară ocuparea unei suprafeţe totale de 23.174.585 mp teren, aferentă unui număr total de 4.165 imobile”, potrivit unui proiect de Hotărâre privind aprobarea amplasamentului care constituie coridorul de expropriere, declanşarea procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată, aprobarea listei imobilelor proprietate privată supuse exproprierii, aprobarea listei imobilelor proprietate publică a statului şi aprobarea listei imobilelor proprietate publică a unităţilor administrativt eritoriale, situate pe amplasamentul lucrării de utilitate publică de interes naţional „Amenajarea Hidroenergetică Paşcani pe râul Siret”.

Obiectivul de investiţii „Amenajarea Hidroenergetică Paşcani pe râul Siret” este situat la circa 2,5 km amonte de oraşul Paşcani, pe raza unităţilor administrativ-teritoriale Dolhasca din judeţul Suceava, Lespezi, Vânători şi Valea Seacă şi Paşcani din judeţul Iaşi.

Iniţiată în anul 1985, Amenajarea Hidroenergetică Paşcani este cea mai mare investiţie a statului român de până acum, în judeţul Iaşi.

Sebastian Burduja, ministrul Energiei, spunea în decembrie 2023 că stadiul de execuţie pentru proiectul Amenajării Hidroenergetice Paşcani este de 80%.

Acesta a solicitat atunci Hidroelectrica să finalizeze lucrările la hidrocentrala de la Paşcani, judeţul Iaşi.

„Sunt astăzi la amenajarea Hidroenergetica de la Paşcani, un alt proiect început înainte de 1989, în anul de graţie 1985. Proiectul de aici, acest lac de acumulare în devenire este la un grad de realizare de 80%, urmează să aibă o capacitate de 68 de milioane de metri cubi de apă. Sunt lângă râul Siret şi aici va fi şi centrala hidroelectrică de aproximativ 10 megawaţi putere instalată şi este la un stadiu de 80%”, a declarat Sebastian Burduja, în decembrie 2023.
În varianta optimizată, obiectivul asigură: un volum de 68,7 milioane metri cubi apa având ca principală folosinţă producerea de energie electrică – energie medie de 25,3 GWh/an, ce se realizează prin centrala hidroelectrică Paşcani, cu o putere instalată de 9,4 MW; posibilitatea alimentării cu apă industrială în zona Paşcani-Târgu Frumos; asigurarea în aval a debitului ecologic pentru priză; asigurarea dezvoltării durabile a zonei; atenuarea undelor de viitură mici şi mijlocii.

”Înainte de adoptarea Legii nr. 255/2010, Hidroelectrica a achiziţionat un număr de 552 de imobile proprietate privată, în suprafaţă de 2.034.942 mp, situate pe amplasamentul coridorului de expropriere, în zona ce va fi ocupată de cuveta lacului de acumulare. Un număr de 3.376 imobile, în suprafaţă totală de 14.088.796 mp teren, aflate în proprietatea privată a altor titulari, sunt prevăzute în Anexa 2, pentru care valoarea despăgubirilor estimate de evaluator ANEVAR este de 27.471.242,50 lei”, se precizează în proiect.

Din coridorul de expropriere fac parte, de asemenea, şi 84 imobile în suprafaţă de 6.579.220 mp proprietate publică a statului, precum şi 153 imobile proprietate publică a unităţilor administrativ teritoriale, în suprafaţă de 471.627 mp.

Suma de 27.471.242,50 lei aferentă despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată afectate de coridorul de expropriere al lucrării rezultă din rapoartele de evaluare întocmite în luna ianuarie 2024, de către expertul autorizat ANEVAR Ion Gheorghescu.

Terenurile afectate de obiectiv sunt parţial alocate desfăşurării activităţilor agricole, parţial sunt neproductive, parţial sunt ocupate de fond forestier şi parţial sunt ocupate de ape (râul Siret) care îşi modifică frecvent albia. Din această cauză, terenurile sunt deseori supuse viiturilor. După finalizarea investiţiei, terenurile afectate de coridorul de expropriere vor fi în parte afectate construcţiilor hidrotehnice, în parte acoperite de ape – lacul de acumulare, iar o parte vor fi destinate asigurării zonei de retenţie REMU (curba suprafeţei libere a apei din lac) pentru protecţie în caz de inundaţii. Drumul judeţean DJ 208, a cărui platformă este situată la aceeaşi cotă ca şi barajul, va fragmenta practic lacul în două părţi.

”Întrucât în prezent nu deţinem toate informaţiile necesare schimbării administratorilor, prin prezentul proiect de act normativ se urmăreşte exclusiv aprobarea listei cuprinzând imobilele proprietate publică a statului, urmând ca operaţiunile privind schimbarea administratorilor asupra acestor imobile, să facă obiectul unui act distinct”, se menţionează în document.

Prin Protocolul din 17.01.2007 investiţia Acumularea Paşcani pe râul Siret în judeţele Iaşi şi Suceava s-a transmis din patrimoniul A.N. Apele Române în patrimoniul Hidroelectrica. Producătorul de energie a continuat realizarea lucrărilor, în prezent acestea fiind în stadiu foarte avansat de execuţie, cu termen final de punere în funcţiune august 2026, arată Nota de fundamentare.

Varianta optimizată a investiţiei a fost aprobată prin Hotărârea Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor nr. 15/25.10.2022 în baza Studiul de fezabilitate actualizat în 2022 care a ţinut seama de necesarul de apă actual şi de perspectivă, în baza studiilor realizate de INHGA, din care rezultă că au crescut semnificativ cerinţele privind debitele ecologice pe râul Siret, în aval de barajul Paşcani.

 La rândul său, Studiul de fezabilitate ediţia 2022 a fost avizat de Consiliului TehnicoEconomic cu Avizul nr 58/2022, iar prin Decizia Directoratului 879/11.08.2022 si Hotărârea nr 66/14.09.2022 a Consiliului de Supraveghere al S.C.P.E.E.H. Hidroelectrica S.A. s-au avizat devizul general actualizat şi a indicatorii tehnico-economici aferenţi obiectivului de investiţie. Conform legislaţiei în vigoare, prin Hotărârea Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor nr 15/25.10.2022 s-au aprobat Devizul general actualizat şi Indicatorii tehnicoeconomici ai obiectivului de investiţie „Amenajarea Hidroenergetică Paşcani pe râul Siret”.