Într-un context global tot mai marcat de competiție economică și tensiuni geopolitice, măsurile restrictive și strategiile protecționiste devin instrumente-cheie în redefinirea raporturilor de putere. De la tarifele impuse vehiculelor electrice chineze până la reglementările stricte privind investițiile în tehnologii strategice, Statele Unite și aliații săi își intensifică eforturile pentru a reduce dependența de China și a proteja sectoare critice, potrivit unei analize a institutului de analiză politică și economică The Atlantic.

Aceste decizii nu doar că influențează piețele globale, ci și trasează noi direcții pentru industriile emergente, cum ar fi energia curată și inteligența artificială.

Tarife pentru mașinile electrice din China

În mai, președintele Joe Biden a impus tarife de 100% pentru vehiculele electrice (EV) importate din China, pentru a stimula industria americană de energie curată și a contracara exporturile chineze.

Deși EV-urile chineze reprezintă doar 2% din importurile SUA, Uniunea Europeană și Canada au introdus tarife similare, iar alte țări precum India și Vietnam au inițiat investigații antidumping.

Reglementări OISP în SUA

În octombrie 2024, Departamentul Trezoreriei SUA a anunțat restricții pentru investițiile americane în tehnologii strategice din țări considerate problematice, precum China.

Programul de Securitate a Investițiilor în Străinătate (OISP) va interzice sau va impune cerințe de notificare pentru anumite tranzacții care implică americani și persoane afiliate cu țări desemnate ca fiind de interes (în prezent China, inclusiv Hong Kong și Macao) care operează în sectoarele semiconductorilor și microelectronicii, tehnologiei informației cuantice sau inteligenței artificiale (IA).

Praguri pentru investițiile în inteligența artificială

În ceea ce privește IA, OISP va interzice, în general, persoanelor din SUA să investească într-o persoană străină acoperită care dezvoltă orice sistem de IA antrenat folosind o putere de calcul mai mare de zece septilioane (10^25) de operații computaționale.

De asemenea, OISP stabilește alte praguri computaționale care implică interdicții de investiții (de exemplu, mai mult de 10^24 operații computaționale folosind în principal date de secvențe biologice) sau cerințe de notificare (de exemplu, mai mult de 10^23 operații computaționale).

Indiferent de puterea de calcul, tranzacțiile acoperite care implică sisteme de IA concepute sau destinate utilizărilor finale militare, de informații guvernamentale, supraveghere în masă, securitate cibernetică, criminalistică digitală, instrumente de testare a penetrării sau controlul sistemelor robotice sunt, de asemenea, supuse interdicțiilor sau cerințelor de notificare.

Summitul BRICS+ din Kazan: o alternativă la sistemele de plăți occidentale

În octombrie, 40 de țări s-au întâlnit în Kazan, Rusia, pentru summitul BRICS+. Blocul, care include Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud, a introdus BRICS Clear, o alternativă la sistemele de plăți occidentale.

Cu toate acestea, dolarul american continuă să domine, fiind 60% din rezervele oficiale globale.

Dependența UE și SUA de litiul din China

97% din litiul brut utilizat în UE provine din China. Deși UE își propune să producă 10% din consumul său anual de litiu până în 2030, proiectele interne de extracție vor începe abia în 2026, ceea ce lasă blocul vulnerabil în tranziția către tehnologii verzi.

Decizia recentă a Chinei de a restricționa exporturile de metale rare către Statele Unite ar putea avea un impact semnificativ asupra unor industrii-cheie americane, inclusiv energia regenerabilă și sectorul apărării, conform analiștilor citați de AFP. Această măsură strategică ridică temeri privind o posibilă escaladare a tensiunilor comerciale între cele mai mari două economii ale lumii.

Alegeri globale

În 2024, 64 de țări au organizat alegeri, inclusiv multe state europene afectate de instabilitate politică. În Europa de Est, interferențele rusești în alegeri, precum în România, Moldova și Georgia, au fost documentate pe larg. SUA și UE ar putea sprijini democrațiile din regiune prin tehnologie electorală sigură și educație împotriva dezinformării.

Capitalizarea pieței criptomonedelor

Capitalizarea pieței criptomonedelor aproape s-a dublat în 2024, ajungând la 3,65 trilioane de dolari.Bitcoin a depășit valoarea de 100.000 de dolari, în timp ce adoptarea stablecoin-urilor a crescut.

Pe 10 ianuarie, Comisia pentru Valori Mobiliare și Burse din SUA a aprobat fondurile tranzacționate la bursă pentru bitcoin spot, oferind investitorilor de retail și instituționali un acces mai mare la acest activ.

Sub administrația Trump, reglementările favorabile ar putea accelera adoptarea pe scară largă a activelor digitale.

Datoria țărilor în curs de dezvoltare

Țările în curs de dezvoltare au plătit 1,4 trilioane de dolari din datoria publică, cu 400 de miliarde doar în dobânzi. Fondul Monetar Internațional (FMI) și Banca Mondială au introdus reforme care reduc costurile împrumuturilor pentru economiile mai mici, oferind economii de 1,2 miliarde de dolari anual.

Căderea veniturilor din imobiliare în China

Veniturile guvernului chinez din vânzarea de imobiliare au scăzut cu 56,6% în 2024 față de 2021. Criza imobiliară a dus la stagnarea construcțiilor și la incapacitatea guvernelor locale de a-și finanța datoriile, afectând semnificativ creșterea economică a țării.

În ultima săptămână din septembrie, liderul Xi Jinping a decis să implementeze un pachet de stimulente, concentrat în principal pe măsuri monetare.

Sectorul imobiliar este considerat a fi la baza numeroaselor probleme economice ale Chinei. Acesta reprezenta cândva până la 30% din activitatea economică, iar în prezent constituie aproximativ un sfert din economia chineză și 70% din averea gospodăriilor.

În septembrie, guvernatorul băncii centrale, Pan Gongsheng, a anunțat reduceri ale unor rate-cheie de împrumut și ale ratei rezervelor minime obligatorii pentru bănci, în încercarea de a stimula creșterea economică.

Investiții în energie nucleară

Microsoft, Google și Amazon au anunțat planuri de a investi în reactoare nucleare mici pentru a susține cererea crescândă de energie generată de centrele de date și IA.

Această tranziție ridică probleme de securitate națională în ceea ce privește infrastructura energetică și tehnologică.

Fonduri pentru Ucraina

G7 a decis să livreze Ucrainei 50 de miliarde de dolari, suma calculată ca dobânzi generate de activele rusești blocate timp de 20 de ani. Acest compromis creativ marchează o colaborare internațională crucială într-un moment critic pentru Ucraina.

Statele occidentale ar dori confiscarea directă a activelor ruseşti îngheţate şi folosirea acestora atât pentru reconstrucţia Ucrainei, cât şi pentru achiziţia de arme şi muniţii destinate acesteia.

Însă o asemenea măsură, cerută şi de Kiev, pare cel puţin deocamdată dificilă, existând numeroase obstacole de natură juridică, geopolitică şi financiară, cum ar fi, de pildă, riscul de a tulbura pieţele financiare internaţionale şi de slăbire a monedelor ţărilor occidentale.