Proiectele recente vizează atât zona comercială de pe strada Mihail Kogălniceanu, cât și satul Siminoc, unde au fost amenajate căile de acces către biserică.

De asemenea, administrația locală pregătește reabilitarea a 13 străzi în Siminoc, iar rețelele de distribuție a gazelor naturale din Siminoc și Cartierul de Vest au fost oficial alimentate.

Care sunt principalele proiecte de infrastructură și utilități în Murfatlar și Siminoc?

Lucrările derulate de administrația locală din bugetul local și programe de investiții cuprind mai multe zone strategice ale localității:

Reabilitarea zonei comerciale (Strada Mihail Kogălniceanu)

Lucrări executate: Repararea trotuarelor, rampelor și scărilor de acces către spațiile comerciale

Continuarea investiției: Amenajarea unei instalații de irigare și crearea unui spațiu verde prin plantarea de arbori și arbuști ornamentali în zona blocului de la Complex

Amenajări de căi de acces și drumuri

Aces biserică Siminoc: Amenajarea căilor de acces pietonal și rutier către lăcașul de cult

Sisteme de trafic: Amenajarea sensului giratoriu din centrul orașului Murfatlar

Căi de acces pietonal: Modernizarea trotuarelor dinspre Cartierul de Vest, strada Credinței și de pe pasarela CFR

Zona Ansamblului Rupestru: Repararea drumului din apropierea ansamblului istoric, către strada Fermelor

Proiectul de modernizare a 13 străzi în satul Siminoc

Obiectiv: Îmbunătățirea condițiilor de trafic și a accesului pentru locuitori

Lucrări tehnice: Amenajarea sistemelor de colectare și evacuare a apelor pluviale

Extinderea și alimentarea rețelei de gaze naturale

Zone beneficiare: Satul Siminoc și Cartierul de Vest

Stadiu proiect: Rețeaua de înaltă presiune și rețeaua de distribuție au fost alimentate cu gaze naturale

Declarația oficială a primarului orașului Murfatlar, Gheorghe Cojocaru

„În zona comercială de pe strada Mihail Kogălniceanu, lucrările au urmărit îmbunătățirea condițiilor de circulation pentru pietoni și reabilitarea elementelor de acces către spațiile comerciale. Investiția va continua în zona blocului de la Complex, unde Primăria intenționează să realizeze o instalație de irigare și să amenajeze spațiul verde.
De asemenea, după o perioadă îndelungată de muncă, efort și implicare, vă anunț cu mare bucurie că rețeaua de înaltă presiune și rețeaua de distribuție a gazelor naturale din satul Siminoc și Cartierul de Vest au fost alimentate cu gaze naturale! Este un pas important pentru comunitatea noastră.
Vă rog să manifestați maximă responsabilitate și prudență. Nu efectuați săpături, lucrări sau intervenții pe domeniul public fără obținerea avizelor și autorizațiilor necesare din partea Primăriei. Astfel de intervenții neautorizate pot pune în pericol rețeaua de gaze naturale și pot atrage sancțiuni contravenționale.”

Informații utile pentru cetățeni și date de contact

Sediul Primăriei: Orașul Murfatlar, Județul Constanța

Avize și autorizații de săpătură: Se obțin de la Serviciul Urbanism și Amenajarea Teritoriului din cadrul Primăriei Murfatlar anterior începerii oricărei lucrări pe domeniul public

Originea numelui și etimologia toponimului „Murfatlar”: De la moșia lui Mvrfat la identitatea viticolă a Dobrogei

Numele orașului Murfatlar poartă o încărcătură filologică și istorică remarcabilă, fiind strâns legat de administrația otomană a Dobrogei medievale și moderne.

Etimologic, toponimul provine din limba turcă otomană, fiind un nume patronimic compus. Rădăcina este reprezentată de numele propriu Murfat (sau Mvrfat, o variantă a numelui arabic Murad sau Musterf / Mürvet, însemnând „generos”, „bărbătesc” sau „cavalerian”), la care se adaugă sufixul plural de apartenență -lar. În turca otomană, sufixul -lar / -ler atașat unui nume propriu desemna „neamul”, „familia” sau „oamenii/supușii lui Murfat” (Murfatlar = „oamenii lui Murfat” sau „descendenții lui Murfat”).

În perioada comunistă, între anii 1924–1965 și ulterior din 1975/1980, localitatea a purtat temporar denumirea românizată de Basarabi (în onoarea dinastiei întemeietoare a Țării Românești și a complexului monahal rupestru din apropiere). Revenirea la numele istoric de Murfatlar reconfirmă moștenirea multiculturală a regiunii, recunoscută la nivel internațional pentru podgoriile sale și pentru Ansamblul Rupestru.

Vocația viticolă și istoricul Stațiunii Murfatlar. De la pepiniera regală la recunoașterea internațională

Dezvoltarea modernă a orașului Murfatlar este inseparabilă de istoria Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Murfatlar, o instituție fondată în anul 1907.

Piatra de temelie a viticulturii științifice din regiune a fost pusă prin înființarea unei pepiniere de viță de vie pe o suprafață inițială de doar 10 hectare, creată la inițiativa domeniilor regale pentru refacerea podgoriilor dobrogene afectate de invazia de filoxeră de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Climatul unic al podișului, caracterizat prin peste 2.000 de ore de strălucire a soarelui pe an, precipitații reduse și soluri calcaroase bogate în cretă, a dovedit rapid că zona este propice soiurilor nobile de viță de vie.

În anul 1927, pepiniera a fost transformată în Stațiune Viticolă experimentală, extinzându-se treptat și aducând soiuri celebre precum Chardonnay, Pinot Gris, Muscat Ottonel, Cabernet Sauvignon sau Pinot Noir. Cercetările științifice de pionierat desfășurate la Murfatlar au consacrat podgoria pe harta mondială a vinurilor de desert și de calitate superioară, obținând primele mari distincții internaționale la concursurile din Barcelona (1934), Paris (1936) și New York (1937). Astfel, modernizarea utilităților și a drumurilor de astăzi continuă o moștenire centenară de dezvoltare regională, în care tradiția agricolă nobilă se îmbină cu infrastructura urbană modernă.

Ansamblul Rupestru de la Murfatlar (Basarabi) și vechile drumuri de piatră din podișul dobrogean

Punctul de referință menționat în proiectul de reparare a drumului către strada Fermelor îl constituie Ansamblul Rupestru de la Murfatlar (Basarabi), un monument arheologic și religios excepțional pentru întreaga Europă de Sud-Est.

Descoperit în anul 1957 în urma exploatării carierei de cretă, complexul datorează conservarea sa microclimatului calcaros și cuprinde biserici, chilii, galerii și morminte săpate direct în masivul de cretă, datând din secolele IX–X (perioada primului țarat bulgar și a conviețuirii proto-românești). Inscripțiile în relief, grafitele runice, crucile și reprezentările de balauri sau sfinți mărturisesc existența unui important centru monastic și de pelerinaj situat chiar pe vechile drumuri comerciale care legau Dunărea (Axopolis/Cernavoda- o să spun Cernavoda- pentru că este apa (voda) neagră (cerna), nu Negru Vodă) de Marea Neagră (Tomis/Constanța). Modernizarea drumurilor de acces din jurul acestui ansamblu reînoiește tradiția seculară a căilor de comunicație din inima podișului dobrogean.