Pentru prima oară de la privatizarea Petrom, OMV nu mai are majoritate în Consiliul de Supraveghere al celei mai importante companii românești

Acționarii Petrom au votat joi, 24 aprilie, componența noului Consiliu de Supraveghere și, pentru prima oară de la privatizarea companiei în 2004, grupul austriac OMV nu mai are majoritate directă, arată documentele făcute publice pe Bursa de Valori (BVB), analizate de Libertatea.

Dacă până acum OMV avea în consiliu cinci angajați direcți din nouă, plus un independent, iar restul de trei erau români, acum OMV va avea doar patru angajați direcți în consiliu, la care se adaugă doi membri independenți și trei români.

„Membrii independenți trebuie să-i convingi, nu să-i constrângi”

„Este un pas important spre un Petrom mai autonom. Situația este departe de ce ar trebui să fie, dar și departe de ce era în anul 2021”, arată surse din domeniul energetic.

„Membrii independenți trebuie să-i convingi, nu să-i constrângi”, punctează sursa.

În noul consiliu se vor afla trei austrieci, trei români, un german, un olandez și un croat.

Cine va avea frâiele

Începând cu 28 aprilie, cei nouă membri ai Consiliului de Supraveghere Petrom cu un mandat de patru ani vor fi:

Teodora Elena Preoteasa (România) – aleasă cu votul a 79,128544% din capitalul social și 85,719560% din voturile exprimate
Răzvan Nicolescu (România) – ales cu votul a 92,203695% din capitalul social și 99,883807% din voturile exprimate
Sorin Dumitru Elisei (România) – ales cu votul a 83,898469% din capitalul social și 90,886796% din voturile exprimate
Jochen Weise (Germania) – ales cu votul a 85,633301% din capitalul social și 92,766131% din voturile exprimate
Alfred Stern (Austria) – ales cu 90,789696% din capitalul social și 98,352029% din voturile exprimate
Martijn Arjen van Koten (Olanda) – ales cu votul a 90.832943% din capitalul social și 98,398878% din voturile exprimate
Berislav Gaso (Croația) – ales cu votul a 89,351848% din capitalul social și 96,794416% din voturile exprimate
Katja Tautscher (Austria) – aleasă cu votul 92,108464% din capitalul social și 99,780644% din voturile exprimate
Christine Catasta (Austria) – aleasă cu votul a 92,057348% din capitalul social și 99,725270% din voturile exprimate.

Consiliul de Supraveghere va superviza activitatea conducerii, adică a directorului general Christina Verchere, cel mai bine plătit angajat din România, și a celorlalți membri ai directoratului.

Cine sunt independenții

Unul dintre cei doi membri independenți este austriaca Christine Catasta – membră a consiliului de supervizare la Erste Bank și Austrian Airlines, potrivit paginii sale de LinkedIn. Între 2021 și 2022 a fost director al ÖBAG – holdingul de stat din Austria care controlează participațiile țării la companii. De asemenea, este fostă șefă a companiei de consultanță financiară PwC Austria.

Al doilea este germanul Jochen Weise, aflat la al patrulea mandat. Acesta este membru independent al consiliului de supraveghere Petrom din 2016. Inițial fusese ales temporar pentru șase luni, dar apoi a câștigat apoi doua mandate consecutive de 4 ani.

„Cei doi independenți au fost aleși tot cu voturile OMV, astfel că sunt întrucâtva legați de companie. Dar nu sunt angajați direcți ai OMV, astfel că nu pot fi făcute presiuni asupra lor. Iar atunci când este vorba de chestiuni delicate, membrii independenți ai boardurilor știu că datoria lor este să apere interesele tuturor acționarilor, nu doar ale celui principal”, arată sursele.

Cine contează

Alfred Stern este șeful grupului austriac OMV, cu sediul la Viena. OMV deține 51,1% din Petrom și este controlată la rândul său de statul austriac (31,5%) și Abu Dhabi National Oil Company, holdingul petrolier al emiratului Abu Dhabi, cu 24,9% din acțiunile OMV.

Atât în noul, cât și în vechea componență a Consiliului de Supraveghere, se află și Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei, fost președinte al Agenției Europene de Reglementare în Energie (ACER) și președinte al Asociației pentru Energie Curată și Combaterea Schimbărilor Climatice.

Statul român este al doilea acționar al Petrom, prin Ministerul Energiei, cu 20,6%.

De ce este important

De-a lungul timplui, au existat nenumărate acuzații în privința modului în care OMV a gestionat Petrom, atât din partea autorităților de la București, cât și a acționarilor minoritari ai companiei.

Spre exemplu, Petrom a închis în anul 2010 combinatul chimic Doljchin, care producea îngrășăminte, dar în Austria a păstrat activitatea de petrochimie, care este una dintre cele mai profitabile.

De asemenea, grupul OMV a avut în perioada 2008-2014 o apropiere extrem de mare cu gigantul rus Gazprom.

OMV dorea să participe la gazoductele South Stream și Nord Stream 2. Ziarul Adevărul scria în 2014, citând New York Times, că OMV dorește să injecteze gazele extrase din Marea Neagră în South Stream. La acel moment, președintele Traian Băsescu a declarat răspicat că niciun metru cub de gaz românesc nu va tranzita South Stream. Între timp, proiectul South Stream a picat, după anexarea Crimeei.

În fine, OMV și Gazprom au negociat în 2016 un schimb de active prin care rușii urmau să pună mâna pe ușa din dos pe o serie de active ale Petrom. Conform Hotnews, se negocia transferul rafinăriei Petrobrazi și a zăcămintelor din Marea Neagră, OMV urmând să primească zăcăminte de gaze în Siberia. Schimbul a fost negat, dar în final OMV a ajuns la un troc cu rușii: o serie de zăcăminte în Norvegia, în Marea Nordului, pentru unele în Rusia. Trocul a căzut în 2018, la opoziția Norvegiei.

„Înainte se decidea totul la Viena și aici doar se vota formal”, acuzau micii acționari.

Petrom este listată pe bursa de la București și a fost listată din 2016 și la Londra, de unde s-a delistat în 2023.

Cea mai profitabilă companie din România

Petrom este cea mai profitabilă companie din România. În 2024, aceasta a avut vânzări de 35,8 miliarde de lei și un profit net de 4,2 miliarde de lei.

Compania este extrem de importantă pentru economia țării noastre: extrage întreaga producție de petrol a României și jumătate din cea de gaze.

De asemenea, operează zăcământul Neptun Deep din Marea Neagră, care va ajunge să dubleze din 2027 producția de gaze a României. Petrom are 50% din zăcământul Neptun Deep, iar restul de 50% sunt deținuți de Romgaz.

Concomitent, Petrom deține rafinăria de la Petrobrazi, de lângă Ploiești, dar și o centrală pe gaze la Brazi, care face 10% din producția de electricitate a României.

În fine, Petrom are aproximativ 780 de benzinării, din care aproximativ 600 în România, iar restul în Bulgaria, Serbia și Republica Moldova.