Până unde poate merge scăderea leului în fața euro. „În funcție de alegeri și de viitoarea guvernare, putem avea o depreciere de 20-30%”

Leul s-a stabilizat la 5,11 unități pentru un euro la cursul oficial, după ce Banca Națională a României (BNR) a aruncat pe piață 3 miliarde de euro, în vreme ce la casele de schimb valutar acesta se tranzacționează la 5,3 lei pentru un euro.

Necunoscutele

Însă acesta ar putea scădea mult mai mult în fața euro, în funcție de o serie de variabile:

intervențiile BNR
alegerea extremistului George Simion ca președinte al României
incapacitatea Parlamentului de a fi forma o coaliție de guvernare europeană, care să gestioneze deficitul bugetar
guvernare cu AUR, POT și o parte a PSD
alegeri anticipate, în care partidele extremiste să acumuleze și mai multă putere.

„Urgia” vine dacă este ales Simion

Consilierul BNR Eugen Rădulescu a precizat joi că leul s-a depreciat cu 1% pe zi în doar câteva zile și a avertizat că „Titanic scrie pe noi”, în cazul în care „urgia” nu este evitată la urne.

Surse din sistemul bancar au afirmat că BNR poate ține cursul în frâu până la alegeri, însă totul depinde de rezultatul alegerilor și formarea Guvernului.

„Până la alegeri ar putea fi sub 1% pe zi scăderea, în funcție de intervențiile BNR. Se pare că valul mare de ieșiri de capital a trecut. Dar după alegeri poți să ai 20-30% depreciere. 20% e un leu. BNR mai estompează ceva, ca să nu fie imediată deprecierea dacă se întâmplă, dar apoi depinde ce vor face partidele cu guvernul”, arată bancherul.

BNR nu poate interveni la infinit

Acesta spune că banca centrală nu poate mențin cursul la infinit, pentru a nu cheltui rezerva sa de valută degeaba.

Pe de altă parte, nici nu poate să nu apere cursul, deoarece odată antrenate mișcări mari de capital atunci se poate ajunge la o spirală în jos.

JPMorgan vede euro la 6 lei în scenariul cel mai grav

JPMorgan, cea mai mare bancă americană, a avertizat la rândul său că în cel mai rău scenariu, leul va scădea cu 20% față de euro.

Acest lucru înseamnă o creștere de la 5 la 6 lei pentru un euro, ceea ce ar însemna automat scumpirea cu 20% a mâncării, având în vedere că 70% din alimente sunt importate.

Concomitent, o scădere de 20% a leului înseamnă creșterea instant a ratelor și chiriilor, deoarece acestea sunt în euro.

De asemenea, înseamnă scumpirea abonamentelor de telefonie sau de filme pe internet, dar și a vacanțelor în străinătate și a biletelor de avion.

Scenariile de pe masă

Analistul financiar Claudiu Cazacu – consultant de strategie la XTB România, spune că leul s-a stabilizat, dar că există presiuni în continuare.

„Cursul de schimb a început, după o etapă inițială volatilă, să dea semne de temperare. Pe termen scurt, în opinia noastră, scenariul principal ar fi o așezare într-un nou interval. E destul de devreme pentru a estima reperele potrivite, însă acesta ar putea fi între 5,1 – 5,15 (lei pentru un euro – n.r.) pentru orizontul foarte apropiat, dar cu posibilitatea de a ajunge cu câteva procente mai sus în săptămânile ulterioare”, a spus acesta pentru Libertatea.

Deficitul comercial, presant

Însă deficitul comercial și încasarea fondurilor din PNRR apasă însă pe leu.

„Având în vedere deficitul comercial ridicat (peste 9% din PIB anul trecut, și a avansat cu 35% în primele două luni ale anului față de perioada similară a anului trecut), din punct de vedere macroeconomic, un nivel care să reducă semnificativ diferențialul între importuri și exporturi ar fi chiar și mai ridicat”, spune acesta.

„Este posibil, în scenariul nostru central, ca pentru a lunile următoare cursul să rămână sub o presiune moderată de depreciere, cu alte câteva procente față de nivelurile de vârf din următoarele săptămâni. Evoluția dobânzilor este de asemenea de urmărit, acestea fiind în prezent o altă supapă pentru situația tensionată a piețelor, dar cu efecte specifice asupra economiei”, a conchis el.

Când se stabilizează leul, cresc dobânzile

Moneda națională s-a depreciat până la un nivel maxim de 5,12 lei pentru un euro la cursul BNR de joi, pentru ca vineri să revină puțin, la un nivel de 5,11 lei.

În paralel însă, a existat o creștere a ROBOR – indicele în funcție de care se calculează dobânzile la creditele în lei.

Acesta a urcat de la 5,9% în data de 5 mai până la 7,31% în data de 9 mai.

O altă sursă a explicat că există o legătură directă între cele două: practic, cele două se află într-un echilibru atunci când niciuna nu mai crește.

Însă, dacă leul nu mai scade, dar dobânzile cresc, asta înseamnă că în continuare există presiuni pe piață.

Vineri, leul a câștigat puțin în fața euro, dar indicele ROBOR a crescut, ceea ce arată că încă există tensiuni în sistemul financiar.

Cum variază fluxurile de capital

În ultimii ani, România a avut un curs stabil, puțin sub 5 lei, chiar dacă România a consemnat deficite comerciale mari.

Acestea înseamnă că România importă mai mult decât exportă. Dar cursul a fost relativ stabil deoarece fluxurile de capital intrate contrabalansau banii care ieșeau din țara prin consum.

A fost vorba în special de fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), plus fondurile europene din programele de coeziune și cele pe agricultură.

După alegerile din 4 mai au început însă ieșiri de capital, ceea ce înseamnă că investitorii internaționali își scot banii din România și pleacă.

În plus, nici fonduri externe nu mai intră, căci România nu a făcut reformele din PNRR. Acest lucru înseamnă noi probleme pentru leu.

Presiuni și pentru creșterea taxelor

Acestea sunt separate de presiunile pe care statul le are din cauza deficitului bugetar mare. Acesta este diferența dintre cheltuielile și veniturile statului, iar anul trecut a fost de 9,3% din Produsul Intern Brut (PIB). Guvernul analizează majorarea TVA și a impozitului pe venit pentru a compensa nevoile bugetare.

Astfel, pe lângă problemele aduse de scăderea leului, românii se pot trezi și cu taxe mai mari după alegeri, în funcție de rezultatul acestora, de reacția investitorilor de pe piețele financiare și de foamea de bani a statului.