„Nu exista pește mai bun!” Secretul chefalului gras de altădată și cum a distrus comunismul alchimia unică de la Jurilovca

Desfășurat într-o epocă în care Complexul Lagunar Razim – Sinoe (numit de localnici Razelm sau Limanul) comunica liber și natural cu Marea Neagră, acest obicei milenar îmbina cunoașterea profundă a migrației peștilor cu un sistem ingenios de capturare care nu distrugea mediul, ci lucra în simbioză cu el.

Ingeniozitatea pachebotului de lemn. Cum funcționa sistemul de garduri

Observând că primăvara bancurile de chefal - pește eminamente marin, pătrundeau prin gurile de vărsare (Portița, Periboina) în apele mai calde și bogate în hrană ale lagunei, pescarii din Jurilovca au dezvoltate un sistem meșteșugit de stăvilare:

• Infrastructura de salcâm și nuiele: În perioada interbelică, în zona Jurilovca funcționau peste 30–40 de astfel de garduri. Cele trei mari erau amplasate strategic la Gura Portiței, Periboina și între lacurile Golovița și Sinoe, fiind completate de zeci de garduri mici pe canale săpate manual.
• Mecanismul „cotețelor”: Gardurile erau formate din pari solizi din lemn de salcâm împletiți cu nuiele, prevăzute cu porți speciale și „cotețe” (capcane de lemn). Primăvara, porțile se deschideau pentru a lăsa chefalul să intre. Când migrația se încheia, porțile se închideau, blocând drumul de întoarcere spre mare.
• Ospățul din lagună: Peste vară, chefalul se hrănea intensiv în apa mixtă și bogată în nutrienți a Razelmului, devenind extrem de gras, fraged și gustos. Această legătură viscerală dintre om și ritmul apelor este o constantă istorică a locului, amintind de Rușii Lipoveni: Povestea „Oamenilor de la malul apei” care au învins timpul și care au transformat supraviețuirea în Dobrógea într-o binecuvântare culturală

Sărbătoarea Uspeniei și gustul neegalat al chefalului de altădată

Pescuitul propriu-zis începea în mod tradițional după 28 august (stil vechi), odată cu sărbătoarea Uspeniei (Adormirea Maicii Domnului la creștinii de rit vechi). Pentru comunitatea din Jurilovca, momentul reprezenta un adevărat festival al belșugului.

Importanța economică era uriașă: un document din 1907 emis de Primăria Jurilovca raporta capturi record de peste 200 de tone de chefal într-un singur an. Peștele prins la garduri era considerat o delicatesă supremă datorită grăsimii curate acumulate în lagună și a aromei unice a cărnii.

„Nu există pește mai bun decât chefalul care a crescut în aceste ape. Era gras, cu o aromă unică, iar carnea lui era foarte gustasă”, își amintește moș Larion din Jurilovca, martor al acelor vremuri de aur.

Dragarea istoriei. Cum au distrus tăierile comuniste un echilibru milenar

Citește și

Educație

Tinerii din Năvodari devin regisori. S-a lansat prima ediție a „Urban Film Festival”, un concurs de scurtmetraje destinat elevilor

Educație

Nouă zile fără cursuri pentru elevii din Constanța. Când începe vacanța de toamnă și când se reiau orele. O privire spre primele școli din județ

Educație

Arta declinului și libertatea metamorfozei. Teatrul de Stat Constanța urcă pe scenele Capitalei la Festivalul Național de Teatru

Anii '60 au marcat o ruptură brutală în ecosistemul deltei și al lagunelor.

Din dorința de a transforma Razelmul într-un uriaș rezervor de apă dulce pentru irigațiile agricole din comunism, autoritățile au închis definitiv legăturile naturale cu Marea Neagră, îndiguind Gura Portiței și Periboina.

• Declinul chefalului: Blocat să mai intre din mare, chefalul a dispărut treptat din lagună.
• Iluzia dulce și colapsul piscicol: Deși timp de 20–30 de ani s-a înregistrat o creștere artificială a speciilor de apă dulce (crap, șalău, somn), blocarea schimburilor de apă marină a dus în timp la degradarea calității apei și la prăbușirea resursei piscicole de astăzi.

Această ruptură ecologică a reconfigurat nu doar biologia lacului, ci și viața de zi cu zi a unei comunități a cărei identitate rămâne o mărturisire vie, Rușii lipoveni: o istorie purtată pe umeri și cântată din suflet unde rigoarea slujbelor și memoria graiului vechi au salvat spiritul de la uniformizare

Originea numelui. Cum vorbesc pescarii și ce înseamnă „Razelm”

Modul în care pescarii din Jurilovca denumesc apele și uneltele lor poartă o încărcătură filologică și etnografică fascinantă:

• Piedica dintre geografii și graiul local (Razim vs. Razelm): În atlasele și lucrările științifice moderne de geografie, denumirea oficială consacrată este Razim (Complexul Lagunar Razim - Sinoe). Totuși, în graiul viu al rușilor lipoveni și al băștinașilor dobrogeni, forma ancestrală păstrată până astăzi este Razelm sau Limanul Razelm. Termenul derivă din fondul vechi slavon / turco-tătar (asociat cu numele unui căpitan tătar sau adaptat din rasim – „semn/imagine”), fiind preluat și conservat oral de comunitățile de pescari încă din secolul al XVIII-lea.
• Etimologia cuvântului chefal: Substantivul chefal (Mugil cephalus) este un împrumut direct din limba neogreacă (kephalos), derivat din kephale („cap”), făcând trimitere la forma masivă și lată a capului acestui pește marin.
• Etimologia termenului gard (piscicol): În limbajul pescăresc dobrogean, cuvântul gard păstrează un sens arhaic, autohton (moștenit din fondul traco-dac / paleo-balcanic, înrudit cu albanezul gardh). Înainte de a însemna o împrejmuire a curții, gardul desemna o împletitură din nuiele folosită pe cursul apelor pentru oprirea sau dirijarea peștelui.
• Sărbătoarea Uspenia: Termenul Uspenie provine din slavona bisericească (Uspenije – „adormire”), desemnând sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului (28 august pe stil vechi), zi ce marca granița calendaristică dintre vară și toamnă în comunitățile tradiționale de lipoveni.

Tradiția pescuitului de chefal la garduri pe Razelm rămâne o pagină de istorie trăită, o dovadă a modului în care oamenii deltei au știut cândva să trăiască în armonie cu ciclurile mării și ale lagunei.