Potrivit MIPE, Guvernul a adoptat, în şedinţa de miercuri, o ordonanţă de urgenţă prin care se introduc noi reglementări în domeniul proiectelor finanţate din fonduri europene, pentru a atrage cele 5 miliarde de euro care mai pot fi atrase din perioada de programare 2014-2020, dar şi pentru a asigura accesul rapid, facil şi transparent la fondurile Politicii de Coeziune aferente perioadei 2021-2027, în valoare de 46 de miliarde de euro.
”Continuăm eforturile pentru a ne asigura că România beneficiază de întregul buget aferent perioadei 2014-2020 pus la dispoziţie prin politica de coeziune pentru a duce la bun sfârşit proiectele de infrastructură, care reprezintă o prioritate strategică pentru România. În acest sens, am adoptat astăzi noi reglementări care să răspundă situaţiilor identificate în cursul procesului de implementare a proiectelor, astfel încât să eliminăm riscul întârzierii acestora şi să ne asigurăm că cele 5 miliarde de euro pe care le mai avem la dispoziţie sunt folosite pentru a îmbunătăţi condiţiile de viaţă ale românilor şi pentru a sprijini economia, cu accent pe specializare inteligentă, cercetare şi inovare. De asemenea, pentru perioada 2021-2027 avem perspectiva unor investiţii de 46 miliarde de euro prin politica de coeziune şi este obligatoriu ca reglementările aplicabile să susţină obiectivele prioritare stabilite în programele aferente acestei perioade şi să asigure acces facil şi transparent la fonduri. Avem şi două modificări ce vor avea un puternic impact social. Pe de o parte, pentru persoanele vulnerabile care au primit sprijin pentru plata facturilor la încălzire, reabilitarea termică a locuinţelor se va face gratuit, fără să fie taxaţi în acest sens. Mai mult, vom permite accesul unităţilor de cult la fonduri europene pentru a permite reabilitarea patrimoniului istoric şi valorificarea acestuia din fonduri europene”, a declarat ministrul Marcel Boloş.
Principalele prevederi ale ordonanţei vizează: ajustarea preţurilor la proiectele de investiţii în concordanţă cu evoluţia preţului la materiale şi utilităţi, pentru a elimina blocajele în implementare, prin raportare la indici anuali publicaţi de INS şi de creşterea costului în construcţii estimată de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză. De asemenea, pentru majorarea valorii eligibile a cheltuielilor unui proiect, beneficiarul fondurilor externe nerambursabile trebuie să utilizeze cel puţin 50% din valoarea eligibilă alocată prin contractul de finanţare;
De asemenea, se are în vedere reglementarea problemelor de proprietate publică în special pentru administratorii care deţin terenuri proprietatea statului pentru a permite autorităţilor publice locale să implementeze proiecte cu impact asupra calităţii vieţii oamenilor precum cele de regenerare şi mobilitate urbană.
În prezent, trecerea imobilelor din proprietatea statului în administrarea beneficiarilor este un proces greoi, care poate avea o durată de până la 12 luni, iar prevederile adoptate astăzi asigură diminuarea timpului necesar acestor proceduri şi accelerarea implementării proiectelor, arată reprezentanţii MIPE.
Astfel, era necesară stabilirea cadrului legal prin care imobilele proprietate a statului, trec în administrarea temporară a autorităţilor locale beneficiare de proiecte finanţate prin fonduri externe nerambursabile, în vederea diminuării timpului necesar acestor proceduri şi a accelerării procesului de accesare şi implementare proiectelor.
Alte prevederi se referă la acordarea de sprijin pentru proiectele de cercetare şi transfer tehnologic, astfel încât institutele de cercetare să aibă asigurate condiţiile necesare pentru transferul rezultatelor cercetării în piaţă şi pentru întărirea parteneriatelor cu mediul de afaceri; implementarea instrumentelor de finanţare moderne pentru a asigura sustenabilitatea proiectelor, mai ales cele derulate de sectorul privat; accesul gratuit pentru persoanele cu dizabilităţi, pensionari cu venituri reduse, veterani şi văduve de război la reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe.
OUG actualizează Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2009, astfel că următoarele tipuri de proprietari vor fi categoria celor pentru care se acorda ajutoare de natură socială, cheltuieli, a următoarelor categorii de beneficiari:
a) persoane cu handicap sau familii cu persoane cu handicap aflate în întreţinere;
b) persoane singure/familii care, în ultimele 3 luni anterioare efectuării anchetei sociale de către autoritatea administraţiei publice locale, au realizat venituri medii nete lunare pe persoană singură/membru de familie sub câştigul salarial mediu net pe economie;
c) veterani de război şi soţi/soţii supravieţuitori/supravieţuitoare ai/ale acestora;
d) pensionari, indiferent de statutul acestora, ale căror venituri medii nete lunare pe persoană singură/membru de familie sunt sub câştigul salarial mediu net pe economie;
e) persoane aflate în sărăcie energetică (n.r. persoana singură/familia care, din motive de sănătate, vârstă, venituri insuficiente sau izolare faţă de sursele de energie, necesită măsuri de protecţie socială şi servicii suplimentare pentru a-şi asigura cel puţin nevoile energetice minimale).
Totodată, ca urmare a solicitării includerii unităţilor de cult în grupul ţintă eligibil pentru finanţarea unor proiecte de regenerare urbană, s-a reglementat cadrul normativ pentru a permite accesul unităţilor de cult la fonduri europene pentru a reabilitarea patrimoniului istoric şi valorificarea acestuia.
Prin proiectele de regenerare urbană care vizează intervenţii la nivelul unităţilor de cult se urmăreşte: renovarea, consolidarea sau reabilitarea clădirilor şi terenurilor publice, inclusiv reconversia funcţională a acestora, cu o atenţie specială asupra reducerii riscului seismic, ameliorării performanţelor energetice, a instalaţiilor şi infrastructurii asociate, inclusiv prin promovarea de soluţii tehnice inovative; conservarea, punerea în valoare şi dezvoltarea moştenirii culturale şi istorice; reconsiderarea mobilităţii urbane, îmbunătăţirea accesibilităţii şi a legăturilor cu zonele înconjurătoare.