Raportul Corpului de Control al Ministerului Energiei arată că societățile Engie, E.ON și Petrom au scos din depozitele de gaze cantități mai mari decât cele din programul de extracție, iar instituția condusă de Sebastian Burduja va face plângere penală la Parchet, au arătat surse din domeniu pentru Libertatea.

Exporturi în Ungaria

Conform documentului, companiile au justificat extragerile suplimentare prin faptul că luna noiembrie a fost mai rece decât în mod normal.

De asemenea, țara noastră a ajutat Republica Moldova cu gaze după ce de la începutul acestui an, Ucraina a interzis tranzitul gazelor rusești pe teritoriul său.

„Asta nu justifică însă exporturile realizate în Ungaria. Iar acum importăm gaze mai scumpe din Ungaria și Bulgaria”

Surse din domeniul energetic

Din cauza gerului, prețurile au crescut foarte mult în această perioadă. Pe Bursa de Mărfuri de la București, tranzacțiile se fac la 68 de euro pe un MWh de gaze, față de cei 52,5 euro pe MWh, cât este prețul pe bursa de la Viena, conform site-ului E-nergia.ro.

ANRE nu a făcut legislație, Depogaz nu a informat

Raportul Corpului de Control mai precizează că nu există o legislație clară care să guverneze extracția gazelor din depozite.

Conform documentului, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a afirmat că nu a fost informată de către Depogaz, subsidiara Romgaz ce se ocupă de rezervoarele subterane de gaze.

Aceasta din urmă a justificat prin faptul că nu există un Cod al Depozitelor, așa cum există un Cod al Rețelei.

Dumitru Chisăliță, expert în gaze și președinte al Asociației Energia Inteligentă, afirma luni pentru Libertatea că acest Cod al Depozitelor trebuia realizat de către ANRE.

Practic, acum ANRE și Depogaz dau vina indirect una pe alta pentru situație.

„Asta se întâmplă când nu avem reguli de funcționare a pieței. Cineva a scos gaze și alții sunt blocați acum. Unii au făcut profit pe spinarea altora”, declara expertul.

Concomitent, furnizorii care au gaze stocate sunt acum nemulțumiți că trebuie să facă importuri scumpe, deși au gaze mai ieftine în rezervoare.

De ce este important

Reamintim, Depogaz a cerut săptămâna trecută furnizorilor de gaze să facă importuri, chiar dacă au gaze înmagazinate în subteran.

Acest lucru vine ca urmare a scăderii stocurilor în rezervoarele din sudul țării, respectiv Bilciurești și Urziceni, din care sunt alimentate Capitala și termocentrala de la Brazi.

Potrivit datelor Gas Infrastructure Europe, România are depozitele pline în proporție de 36,8%.

Cu toate acestea, distribuția este dezechilibrată, existând gaze în depozitele din nord, nu și în cele din sud.

Astfel, în depozitul Bilciurești există gaze în proporție de 18,49%, iar la Urziceni de 10,38%.

Ce spun companiile

Contactat de către Libertatea, grupul francez Engie a transmis că per total în perioada noiembrie 2024 – ianuarie 2025, Engie România a extras cu 14% mai puțin decât în programul agreat cu operatorii de înmagazinare.

Însă situația lunară a variat.

„Astfel, pe fondul temperaturilor mai scăzute din luna noiembrie 2024 față de cele înregistrate în aceeași lună a ultimilor ani, ENGIE România a extras cu 40% mai mult decât programul estimat, pentru a asigura furnizarea de gaze naturale către peste două milioane de clienți casnici. Conform OUG 27, producătorii pun la dispoziție cantități zilnice egale din producția internă, diferența fiind asigurată din stocurile făcute pe perioada verii, conform reglementărilor în vigoare”, conform companiei.

În schimb, evoluția temperaturilor a determinat ca în lunile decembrie 2024 și ianuarie 2025, programul de extracție să fie cu 22%, respectiv 30% mai mic decât cel prognozat, potrivit companiei.

E.ON nu a exportat

Concomitent, E.ON a precizat că nu a făcut exporturi, iar obligația sa de înmagazinare a fost depășită.

„E.ON Energie România a îndeplinit și depășit obligația de stocare stabilită la peste 600 milioane de mc, iar această cantitate depășește cu mult nevoile comerciale ale portofoliului nostru de clienți (400-450 milioane mc) pentru sezonul de iarnă. La această dată, estimăm că la sfârșitul ciclului de extracție (31 martie 2025) vom rămâne cu o cantitate semnificativă în depozitele de înmagazinare”, a transmis compania.

„În ceea ce privește cantitățile de gaze naturale din depozite, în perioada noiembrie 2024- ianuarie 2025, am extras cu 10 milioane de metri cubi mai puțin decât programul stabilit”, precizează E.ON.

În privința extragerilor, societatea spune că în luna noiembrie a existat o situație specială, din cauza temperaturilor scăzute.

„Totuși, în decembrie și ianuarie, prin achiziții suplimentare de gaze naturale curente, am redus extracțiile din depozite sub nivelul planificat, astfel încât, la finalul lunii ianuarie, cantitatea extrasă a fost mai mică decât cea programată”, susține furnizorul.

A achiziționat de pe piețele pe termen scurt

În ceea ce privește asigurarea cantităților necesare de gaze naturale, „până acum, E.ON Energie România nu a făcut importuri directe, ci a achiziționat din piețele pe termen scurt din România, precum și bilateral, de la diverși parteneri (traderi). Totuși, nu excludem posibilitatea de a apela și la importuri directe, în caz de nevoie, în perioada următoare”.

Petrom nu a comentat informațiile.

Ministerul Energiei: Raportul nu e gata, corpul de control va înainta eventual raportul către organele abilitate

Ministrul Energiei Sebastian Burduja a reacționat și a transmis că raportul nu este gata, iar eventuala plângere va fi făcută de către Corpul de Control, printr-un mecanism reglementat.

Oficialul a scris că orice raport se încheie cu o listă de măsuri.

Raportul este în lucru și, ca orice raport al corpului de control, se încheie cu o listă de măsuri.

„Printre aceste măsuri poate fi (sau nu) sesizarea organelor de anchetă penală, dacă se constată ca au fost încălcate prevederi legale. Dacă se va întâmpla asta, vom comunica asta, la finalizarea raportului, iar raportul nu va fi integral disponibil public, pentru ca în acea ipoteza ar face parte din eventuale și ulterioare cercetări penale”, conform lui Burduja.

„Corpul de control nu a constatat, până la acest moment, încălcări ale legii din partea furnizorilor, așa cum se induce în mod eronat ideea în articolul de presă menționat. Monitorizarea pieței nu este atributul nostru, ci al reglementatorului, care își face datoria”, a mai arătat ministrul.

Plângeri pe bandă

Aceasta nu este prima plângere penală care ajunge la Parchet din partea ministerului condus de către Sebastian Burduja.

DIICOT a deschis dosar penal pentru Greenpeace și alte organizații de mediu, după ce Ministerul Energiei a făcut plângere penală în octombrie 2024 pentru blocarea mai multor proiecte.

În ianuarie, alături de Ministerul Mediului, Ministerul Energiei a făcut plângere penală pentru dezinformare în cazul unor postări virale pe social media, prin care se susținea în mod fals că Uniunea Europeană obligă România să își dărâme barajele.