În afirmaţiile sale, „Este foarte important că reuşim să abordăm curajos una dintre marile provocări existente la nivel european şi mondial. Acest proiect ne va ajuta să structurăm şi să ne dezvoltăm competenţe în concepţia şi fabricaţia componentelor sistemelor microelectronice. Este esenţial că astfel vom dezvolta un lanţ valoric naţional şi coerent în acest domeniu vital pentru viitorul oricărei economii dezvoltate. Asta ne va permite apoi să accelerăm aplicarea tehnologiilor avansate în domenii vitale ale economiei naţionale, cum este, de exemplu, industria auto”, a precizat Ciolacu la Guvern.
Proiectul reuneşte „trei actori cheie”, respectiv statul român, companiile private şi mediul universitar
Acesta a adăugat că proiectul reprezintă un exemplu de succes prin faptul că reuneşte „trei actori cheie”, respectiv statul român, companiile private şi mediul universitar.
În plus, „Acest proiect reprezintă un exemplu de succes, fiindcă reuneşte trei actori cheie: statul român, care asigură rolul de furnizor al ajutorului de stat, dar şi ca agenţie care urmăreşte realizarea efectivă a proiectului; companiile private şi de această dată de renume, precum Continental, Bosch sau NXP, care au o expertiză majoră în privinţa tehnologiilor avansate; mediul universitar, care furnizează mediul academic necesar şi pune în contact zeci de studenţi ce reprezintă elita domeniilor lor cu marii performeri din lumea business-ului”, a transmis premierul.
Aceste proiecte ce pun laolaltă microelectronica şi industria auto
Ciolacu a completat că aceste proiecte ce pun laolaltă microelectronica şi industria auto pot avea efecte economice „de multiplicare considerabilă”.
Astfel, „Ţinând cont de ponderea industriei auto în PIB, de circa 13%, şi de relevanţa pentru economia naţională, aceste proiecte ce pun laolaltă microelectronica şi industria auto, pot avea efecte economice de multiplicare considerabilă. (…). Cred că acesta este proiectul ideal ca structură, pentru că alături de companii sunt implicate 24 de entităţi din mediul academic şi IMM-uri, cu participanţi direcţi şi indirecţi. În total, finanţarea acordată celor trei proiecte, atât direct companiilor, cât şi partenerilor indirecţi, este de 420 de milioane de euro (…). Mai înseamnă şi crearea unor specializări de elită a unor super-ingineri români, pe care se vor bate toate marile companii mondiale (…).
Am citit cu atenţie şi am văzut ce listă incredibilă de inovaţii tehnologice aduc aceste proiecte şi am ales exemple din fiecare în parte: laser pentru realitate augmentată pentru proiecţii pe display-ul automobilelor, un nou concept pentru viitorul sistem de frânare, totul prin mecanisme electronice avansate, platformă electronică pentru conducere automatizată, dezvoltare de produse revoluţionare în domeniul radar digital, plus noi tehnologii cu cipuri, procesoare şi algoritmi. Toate acestea arată potenţialul uriaş al economiei noastre şi faptul că nu putem pierde acest tren al dezvoltării noilor tehnologii. Este cel mai important tren şi s-ar putea să fie şi ultimul pentru ţara noastră. Este o şansă istorică, pe care nu avem voie să o ratăm”, a concluzionat Ciolacu.
Miniştrii semnatari ai contractelor, Radu Oprea, ministrul Economiei, şi Adrian Câciu, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene
La rândul lor, miniştrii semnatari ai contractelor, respectiv Radu Oprea, ministrul Economiei, şi Adrian Câciu, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, au evidenţiat importanţa domeniului microelectronicii pentru România.
„Trebuie să ne recâştigăm competitivitatea. Faptul că putem să venim în cercetare – dezvoltare cu valoare adăugată în industria auto din România, acesta este viitorul. Este şansa României şi a industriei auto din România de a-şi recâştiga competitivitatea (…). Important este că industria auto, cu producătorii principali, este unul dintre motoarele importante de dezvoltare (…). Cred că marele merit va fi nu doar câştigarea competitivităţii, ci crearea super-inginerilor de care avem nevoie, acei ingineri specializaţi în microelectronică, să putem dezvolta companii noi”, a spus, printre altele, Oprea.
Adrian Câciu: Dezvoltarea României nu se poate face fără un parteneriat între societate, mediul economic, stat, mediul academic
„Acest tip de proiect pe care îl semnăm înseamnă de fapt o consfinţire a ceea ce am discutat, am vorbit atât timp, numai aşa România va merge înainte, numai prin acest tip de abordare, în care toate părţile sunt implicate şi au responsabilitatea de a realiza un progres. Este iar, la fel, o paradigmă pe care o consider îndeplinită, care reprezintă descentralizarea fondurilor europene, chiar şi în ceea ce înseamnă PNRR. Sectoarele trebuie să primească finanţarea proprie, astfel încât această finanţare să ajungă în mediul economic sectorial, acolo unde ele sunt necesare”, a punctat Câciu.
Contractele a fost semnat de cei doi miniştri şi de directorii Continental Automotive România, Bosch şi NXP Semiconductors, respectiv Christian Albrichsfeld, Country Head Romania, General Manager, R&D Head, Mihai Boldijar şi Simona Almăjan, Country Manager.
Concret, sub egida Guvernului, pe pilonii reprezentaţi de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, în parteneriat cu mediile de cercetare universitară şi cu companii private cu expertiză de mare clasă, miercuri s-au semnat primele contracte din acest proiect.
Sursa – www.economica.net