Oamenii care muncesc la Șantierul Naval 2 Mai s-au obișnuit cu numirile politice, iar Ministerul Economiei se mulțumește să le dea număr de înregistrare la memorii, se plânge Laurențiu Gobeajă, liderul Sindicatului Liber Navalistul.

Libertatea a scris că ministrul economiei, Florin Spătaru, a semnat, în martie, un ordin prin care a numit o șefă de bibliotecă județeană și președintă a organizației de femei PSD Călărași, pe Marinela Voivozeanu, în Consiliul de Administrație al Șantierului Naval (SN) 2 Mai – Mangalia. 

„N-am ştiut nimic. Nici nu m-a întrebat cineva. Numirea era deja făcută când am aflat. Eu nu ştiu ce înseamnă activitatea şantierului naval şi de asta am spus că este posibil nici să nu dau curs acestei propuneri”, declara Marinela Voivozeanu.

Marinela Voivozeanu. Foto: Facebook/TSD Organizația Județeană Călărași

La aproape o săptămână de când Libertatea a solicitat, Ministerul Economiei nu a explicat cum a fost selecționată Marinela Voivozeanu, proaspăt inginer agricol, în conducerea șantierului unde 1.300 de oameni produc nave de mare tonaj.

„Toți sunt numiți politic”

Laurențiu Gobeajă, liderul Sindicatului Liber Navalistul, de la Damen Shipyards Mangalia, spune că nu trebuie să ne mirăm – „toți sunt numiți politic”.

„Membrii Consiliului de Administraţie sunt numiţi politic. Nu se trezeşte aşa, peste noapte, oricine să fie nominalizat. Am citit şi eu că doamna de la Călăraşi şi-a depus un CV la şeful de partid. Dar, de-a lungul timpului, s-au perindat pe aici mulţi oameni şi toţi au stat pentru perioade foarte scurte”, arată sindicalistul.

Nici el nu este chiar străin de politică, fiind viceprimar al comunei Amzancea, ales pe listele Pro România. Doar că în cazul șantierului naval, arată sindicalistul, „politicul” și-a cam luat mâna, în beneficiul partenerilor privați.

Laurenţiu Gobeajă susţine că „nu există o implicare directă a membrilor CA în activitatea şantierului”. Practic, Șantierul Naval 2 Mai are ca acţionar majoritar statul român (51%), prin Ministerul Economiei, începând din anul 2018, după ce grupul Damen a cedat gratuit 2% din acţiuni. Restul de 49% din acţiuni sunt deţinute de societatea Damen Shipyards Mangalia.

Laurenţiu Gobeajă. Foto: Facebook

Tot în 2018, guvernul Dăncilă a emis Ordonanţa de Urgenţă 73/2018, care permite Grupului Damen să se ocupe de conducerea executivă a societăţii pentru că „deține capacitatea financiară și tehnică necesară dezvoltării obiectului de activitate al operatorului”.

„Deciziile importante sunt ale Damen”

Astfel, deşi statul român deţine pachetul majoritar de acţiuni, soarta celor 1.300 de angajaţi ai şantierului este decisă în Consiliul de Supraveghere al Damen Shipyard, şi nu în Consiliul de Administraţie al SN 2 Mai.

„E un sistem dualist format din Consiliul de Supraveghere al Damen şi de Consiliul de Administraţie al SN 2 Mai. Dar managementul operaţional, adică deciziile importante, sunt ale CS Damen. SN 2 Mai n-are o influenţă foarte mare”, arată sindicalistul Laurenţiu Gobeajă. 

Societatea SN 2 Mai nu are nici birou permanent, nici birou provizoriu în incinta şantierului. E o societate care nu prea are tangenţă cu şantierul, nu participă la şedinţele boardului director din şantier.

Laurenţiu Gobeajă, președintele Sindicatului Liber Navalistul:

Cât câștigă un membru CA?

Activitatea societății controlate de stat se reduce la „perceperea chiriei de la Damen  pe terenul pe care este amplasat şantierul, pentru că deţine acest teren, unde sunt halele de producţie, docurile, macaralele. Tot SN 2 Mai mai deţine terenurile pe care sunt amplasate nişte cămine de nefamilişti şi de familişti, în afara şantierului. Clădirile sunt deţinute însă de Damen”, precizează Gobeajă.

La finalul anului 2022, la SN 2 Mai lucrau opt persoane, potrivit raportului financiar anual al societăţii: directorul Doru Jianu, trei membri ai Consiliului de Administraţie şi 4 persoane care se ocupă de administraţie şi secretariat.

În Consiliul de Administrație a aterizat și șefa Bibliotecii din Călărași. 3.500 de lei brut pe lună va câştiga Marinela Voivozeanu, potrivit Hotărârii Adunării Generale Ordinare a Acţionarilor societăţii Şantierul Naval 2 Mai. 

Chiar dacă aparent salariul e mic, ei au o şedinţă sau două pe lună. Or, dacă eşti membru în mai multe consilii de administraţie, această sumă modică se cumulează cu altele. Sunt nişte bani care circulă. Mulţi fac speculaţii că o parte din ei ajung la partide, sub formă de cotizaţii.

Laurențiu Gobeajă, liderul Sindicatului Liber Navalistul:

Ce fac administratorii trimişi de stat la şantierul naval?

Laurenţiu Gobeajă explică și ce presupune activitatea de administrator al şantierului. 

„Majoritatea deciziilor pe care le iau în AGA sunt despre prelungirea mandatelor provizorii, despre indemnizaţii, despre încetarea altor mandate. Mai prezintă situaţiile financiare, raportul anual. Dacă stăm să facem o analiză pe ultimii patru ani, cam cu asta s-au ocupat: cu schimbarea administratorilor provizorii”.

Acesta mai arată că timpul scurt pe care administratorii îl petrec la conducerea societăţii este un alt dezavantaj pentru buna funcţionare a şantierului. 

„De-a lungul timpului, s-au perindat mulţi oameni care au stat pe perioade destul de scurte. Chiar dacă ar fi cel mai bine pregătiţi profesionişti, într-un timp relativ scurt abia te familiarizezi cu problematica. Şi, până să iei şi nişte decizii, poţi fi înlocuit cu altcineva. Presa scrie, ei se fac că nu aud, după câteva luni apare altă nominalizare şi lucrurile se perpetuează”, descrie liderul sindical problemele cronice din societatea la care statul deține 51% din acțiuni.

Banii pentru acoperirea inflației, câștigați prin proteste

Iar problemele sunt serioase. La începutul anului, angajații șantierului naval au protestat, nemulţumiţi de faptul că angajatorul refuza să acorde o creştere salarială corelată cu inflaţia. Salariaţilor li se oferise o creştere de 100 de lei. 

„Ne spuneau că nu se poate mai mult, dar ei acordau bonusuri preferenţiale. Asta a fost factorul declanşator al tensiunilor. Ele s-au încheiat prin întocmirea şi înregistrarea unui act adiţional la contractul colectiv de muncă ce prevede aplicarea unei majorări salariale de 265 de lei”, explică Laurenţiu Gobeajă. 

Pe lângă majorarea salariilor, angajaţii Damen Shipyard Mangalia acuzau societatea că ar urmări interese imobiliare. E vorba de căminele de familişti şi de nefamilişti deţinute de grupul olandez pe terenul aflat în proprietatea societăţii SN 2 Mai şi unde locuieşte o parte dintre angajaţi. „Gradul de ocupare a scăzut în ultimii ani, iar salariaţii erau preocupaţi de posibilitatea de a cumpăra aceste locuinţe. Şi asta pentru că Damen a scos însă la licitaţie pe un site de imobiliare 4 dintre căminele respective, însă voiau să le vândă integral, nu individual”, susţine sindicalistul. 

Se simt abandonați de stat

În lupta lor, nu au avut suportul Ministerului Economiei, iar liderul sindical spune că nici măcar nu există nicio relaţie între reprezentanţii muncitorilor de pe şantier şi instituția condusă de Florin Spătaru. Comunicarea se reduce la memoriile, scrisorile deschise şi adresele pe care sindicaliştii le trimit la Bucureşti în contextul tensiunilor dintre Damen şi muncitori. 

„Ori de câte ori sunt situaţii tensionate sau urmează să fie luată o decizie privind reorganizarea sau restructurarea forţei de muncă, atâta timp cât acţionarul majoritar este statul român, prin SN 2 Mai, care se află în subordinea Ministerului Economiei, noi ne adresăm ministerului”, susţine Gobeajă. 

Teama de concedieri

Acesta arată că e nevoie de mai multă implicare din partea ministerului mai ales în perioada următoare, când vor începe negocierile cu privire la noul contract colectiv de muncă, ce va intra în vigoare din 31 mai.

Sindicalistul se arată sceptic cu privire la un potenţial acord şi acuză angajatorul că nu-şi informează muncitorii cu privire la planurile din acest an. 

„Ei ne-au consultat referitor la bugetul de venituri şi cheltuieli al Damen Shipyard Mangalia pentru anul 2023, însă ne-au transmis doar anexele. Noi aşteptăm să ne transmită şi notele de fundamentare, după ce acel buget va fi aprobat la nivel interministerial de către Ministerul Economiei, Ministerul Muncii şi Ministerul de Finanţe. În acel buget iniţial erau prevăzute atât majorări salariale în raport cu indicele mediu al inflaţiei prognozat pentru anul 2023, de 8,2%, însă erau alocate şi salarii compensatorii în privinţa disponibilizării de personal”, spune reprezentantul sindical.

Noi le-am cerut explicaţii: de ce au fost prevăzute aceste sume şi ne-au spus că intenţionează să facă o reorganizare a forţei de muncă direct productive – evită să spună restructurare.

Laurenţiu Gobeajă, liderul Sindicatului Liber Navalistul:

Reacția Damen Shipyards Mangalia

Reprezentanţii Damen Shipyards Mangalia îl contrazic însă pe sindicalist cu privire la potenţialele concedieri la care acesta se aşteaptă. Din contră, spune Bogdan Grigoraş, purtătorul de cuvânt al societăţii.

„Damen Shipyards Mangalia are în plan angajarea de muncitori specializaţi în şantier în anul 2023. Am propus Consiliului de Supraveghere la sfârşitul lunii martie 2023 o suplimentare într-o primă fază a numărului de personal de producție între 225 și 250 de posturi de producție. Am propus relocarea a 80 de posturi administrative și de mentenanţă către producţie. Este o debalansare a posturilor de producţie şi a celor administrative”, a explicat, pentru Libertatea, Bogdan Grigoraş.

Acesta subliniază că planul de angajări vine în contextul investiţiilor care vor fi făcute în şantier, după o perioadă în care piaţa construcţiilor de nave s-a contractat ca urmare a pandemiei de COVID şi a războiului din Ucraina.