Ministrul Cercetării, Sebastian Burduja, a declarat vineri că ar fi închis un litigiu ”istoric” cu consorţiul european de cercetare EuroGammaS, ce ar fi trebuit să instaleze sursa gamma, o componentă esențială a laserului de mare putere de la Măgurele, potrivit Agerpres.
El a mai spus că România ar putea fi reprimită în luna iunie, cu statut de observator, în consorţiul ELI-ERIC, ceea ce ar reprezenta reintrarea proiectului pe drumul normal.
„Am reuşit două lucruri importante şi suntem pe cale să-l reuşim pe al treilea. Primul a fost un memorandum cu Slack, laboratorul de la Stanford University, care aparţine şi de Departamentul de energie şi care se va implica în realizarea sursei gamma. E a doua componentă a laserului de mare putere de la Măgurele. De asemenea, am reuşit să închidem litigiul istoric cu EuroGammaS, consorţiul de cercetare cu participare din Italia, Franţa, şi revin în proiectul laserului de la Măgurele şi vor implementa a treia componentă a laserului, un accelerator de electroni. Practic, România revine în această comunitate ştiinţifică a laserelor de mare putere, îndreptând lucrurile şi stingând un conflict persistent. Al treilea lucru pe care îl încercăm, la nivelul lunii iunie ne aşteptăm să fim reprimiţi în ELI-ERIC, unde România, vă amintiţi, era membru fondator, a fost exclusă şi, cel puţin la nivelul lunii iunie, ne dorim să revenim ca membri observatori. Fondator, cu statut de observator în ELI-ERIC şi cu asta repunem, practic, proiectul laserului de la Măgurele pe un drum normal şi corect”, a declarat Burduja într-o conferinţă de presă.
Laserul de la Măgurele este exclus din proiectul european ELI-ERIC
România a fost exclusă în 2021 din consorțiul european ELI-ERIC, aprobat de Comisia Europeană pe 5 mai 2021, potrivit Edupedu.ro. Decizia fără precedent vine după ce în 2020 partenerii din Ungaria și Cehia, alături de care în 2012 România a primit finanțare din partea Comisiei Europene pentru a demara proiectul paneuropean de cercetare Extreme Light Infrastructure (ELI), au cerut alcătuirea acestui consorțiu fără laserul de la Măgurele și sistemul de fascicul gamma, cel mai mare și mai important pilon din cadrul întregului proiect.
Sebastian Burduja a mai declarat că discuţiile sunt aproape de finalizare, după ce în cursul săptămânii a avut loc o discuţie tehnică la sediul MCID, la care au participat şi reprezentanţii ELI-ERIC.
„Cu siguranţă litigiul cu EuroGammaS ne-a pus probleme şi în faţa Comisiei Europene, cu privire la derularea acestui proiect, şi în faţa ELI-ERIC, pentru că e un consorţiu care asta vizează – o integrare a infrastructurii de cercetare de prestigiu la nivel european. Faptul că am reuşit să stingem acest litigiu ne pune într-o poziţie mai bună să reintrăm în ELI-ERIC, dar la acest moment nu se pune problema intrării ca membru full, cu drepturi depline, ci ca observator cu statut de fondator, aşa cum este corect. (…) În ceea ce priveşte acceleratorul de electroni, el va folosi echipamentele deja livrate de EuroGammaS, ele sunt perfect compatibile în urma analizei tehnice pe care echipa de la IFIN-HH a făcut-o. Deci, cu ocazia asta, practic utilizăm ceea ce deja a fost livrat de acest consorţiu, pe a treia componentă, care e complementară, este integrată cu laserul de mare putere. Noi, anul trecut, în Guvern, am promovat un act normativ care exact asta viza: integrarea tuturor celor trei componente şi ele se vor realiza, iar până la finalul acestui an încă putem trage bani europeni pentru ELI-NP”, a explicat Sebastian Burduja.
Disputa cu structurile europene
Sorin Costreie, reprezentantul Guvernului României pe problema integrării laserului de la Măgurele în structurile europene în 2021, declara la acel moment că ”sunt multiple procese pe rol între IFIN-HH și EuroGammaS și ce facem acum în mod conjugat la nivel interministerial și în Europa este să rezolvăm pe cât se poate acest conflict și să reintegrăm laserul nostru ca o structură de cercetare în acest ELI-ERIC. Scopul este să se coordoneze mai bine cele 3 proiecte, să participe mai bine cât mai mulți parteneri pentru a face cât mai multe și diverse experimente și pentru a avea o cuplare mai bună cu industria. Situația legală se tot modifică, cred că sunt vreo 15 procese în curs. Cele mari sunt EuroGammaS care a dat în judecată IFIN-HH în urma rezilierii și IFIN care cere daune pentru că nu s-au livrat la timp aceste componente”.
În 2020, un moment istoric pentru cercetare a fost înregistrat la Măgurele, unde întreg sistemul de laseri a atins puterea de 10 petawați, pentru care a fost proiectat. Este al doilea moment ca importanță de la punerea în funcțiune a laserilor, după ce în primăvară sistemul a atins pe parcurs această putere, potrivit Edupedu.ro.
„În momentul de față, România este la vârful cercetării. Este un moment istoric”, a declarat în acea zi Gerard Mourou, laureatul premiului Nobel pentru Fizică 2018. Supranumit „părintele științific al laserului de la Măgurele”, Mourou a participat prin transmisie video la momentul in care ELI-NP (centrul de cercetare de la Măgurele) a atins 10 PTW prin întreg sistemul de laseri, stabilind o premieră în cercetarea mondială.
Articolul Laserul de la Măgurele poate primi proiecte europene apare prima dată în Pedagoteca.