Miza? O porțiune din faleza orașului, la capătul străzii Buții, unde politicianul a ridicat un restaurant și scări de acces direct pe plajă, ignorând litera legii și revendicările autorităților de mediu.
Etimologia cuvântului „restaurant”. De la supa care „face bine” la stabilimentele pariziene
Prezența unui restaurant direct pe faleză ne oferă un prilej excelent de a privi în culisele istorice ale acestui cuvânt. Termenul restaurant este atestat în limba engleză în jurul anului 1806, preluat dintr-un context francez unde substantivul restaurant însemna inițial „mâncare care reface sau revigorează” (provenind din participiul prezent al verbului restaurer – a restabili, a reface).
Așa cum consemna istoricul M. Le Grand d'Aussy în Histoire de la Vie Privée des Français (1782), instituția a luat naștere la Paris în jurul anului 1765, fiind imaginată de un antreprenor numit Boulanger (nu, nu are legătură cu trimiterea din limbajul trivial din română), care locuia pe Rue des Poulies (știu că sună a înjurătură, dar nu are nici o legătură). Pe ușa localului său, acesta afișase o deviză amuzantă (și ușor ireverențioasă): „Venite ad me omnes qui stomacho laboratis, & ego restaurabo vos” („Veniți la mine toți cei care suferiți de stomac, și eu vă voi reface”). Boulanger vindea la început bulion sau consommé și păsări fierte, servite cu eleganță pe mese de marmură. Noutatea și moda au făcut ca acești restaurateurs să devină rapid populari, permițând oricui să cineze fără teama rigorilor de la mesele d'hôte. Astăzi, de la acele supe pariziene de secol XVIII, am ajuns la structuri masive pe faleze, unde însă respectarea legii ar trebui să primeze în fața apetitului pentru profit.
Restaurant „săpat” în taluz și scări fără aviz
În anul 2020, Claudiu Palaz a construit o serie de trepte betonate care coboară pe faleză. Deși oficial sunt prezentate ca un acces public la plajă, scopul lor real este deservirea restaurantului „Trattoria Agave”, proprietatea politicianului, incastrată direct în panta falezei.
Potrivit unei anchete demarate de Dobrogea Live și confirmate de Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral (ABADL), construcțiile au fost ridicate pe un teren care aparține, prin lege, domeniului public al statului.
Complicitatea Primăriei Constanța: Autorizații emise abuziv
Cazul scoate la iveală un mecanism administrativ dubios prin care Primăria Constanța, sub mandatul lui Decebal Făgădău, ar fi favorizat investiția lui Palaz:
- Lipsa avizului ABADL: Deși Certificatul de Urbanism obliga obținerea avizului de la Apele Române, Primăria a eliberat autorizația de construire fără acest document esențial. ABADL refuzase emiterea avizului tocmai pentru că terenul era (și este) în litigiu de revendicare.
- Validare juridică sub semnătură: Toate aceste documente au fost validate juridic de Fulvia Antonela Dinescu, secretarul general al Primăriei, care ocupă această funcție și în prezent.
- Extinderea ilegală: Pentru extinderea restaurantului, Primăria nici măcar nu a mai menționat necesitatea avizului de mediu în documentație, încălcând flagrant reglementările zonelor de coastă.
Reacția lui Claudiu Palaz: „Am autorizație, deci e legal”
Contactat pentru un punct de vedere, politicianul a adoptat o poziție defensivă, ignorând acuzațiile de emitere abuzivă a documentelor. Palaz susține că actele sale sunt în regulă atâta timp cât poartă ștampila Primăriei, admițând totodată că scările au fost construite special pentru a facilita accesul clienților la restaurantul său.
Cod galben de vânt în Constanța și Tulcea. Rafale de până la 70 km/h și apelul autorităților
Ecologia între birocrație și orizontul păsărilor călătoare. Un nou parc transfrontalier la Valu lui Traian
Între zid și actul de proprietate. Primăria Constanța și anatomia terenurilor fără stăpân cu acte în regulă
Justiția are ultimul cuvânt
Conflictul dintre Apele Române și Primăria Constanța pentru bucata de taluz „ocupată” de politician rămâne pe masa judecătorilor. ABADL revendică dreptul de proprietate asupra terenului pe care s-a construit abuziv, iar următorul termen în instanță a fost fixat pentru data de 24 martie 2026.
Reperele cazului:
- Localizare: Strada Buții, Constanța (faleză).
- Obiective: Restaurantul Trattoria Agave și scările de acces la plajă.
- Neregulă majoră: Construcție pe domeniul public al statului, fără acordul instituției de mediu.
- Responsabili vizați: Claudiu Palaz (beneficiar), Decebal Făgădău (fost primar), Fulvia Dinescu (secretar general).
Punctele cheie ale litigiului:
- Revendicarea ABADL: Apele Române susțin că taluzul (panta falezei) aparține de drept domeniului public al statului și nu ar fi trebuit niciodată să facă obiectul unor autorizații de construire emise de Primărie pentru un investitor privat.
- Rolul Primăriei: Municipalitatea este acuzată că a emis acte urbanistice în lipsa acordului instituției de mediu, documente care au fost validate succesiv de secretarul general al Primăriei, Fulvia Antonela Dinescu.
- Apărarea lui Palaz: Consilierul județean continuă să invoce posesia unor autorizații, chiar dacă acestea sunt contestate ca fiind emise cu încălcarea flagrantă a legii zonelor de coastă.
Ce urmează?
Instanța analizează acum probele depuse de ABADL, care demonstrează că faleza a fost modificată iremediabil prin turnarea betonului și excavarea taluzului pentru extinderea restaurantului. Dacă instanța va da dreptate Apelor Române, autorizațiile emise de Primărie ar putea fi anulate, deschizând calea pentru demolarea construcțiilor și aducerea terenului la starea inițială.
De ce este acest caz un precedent periculos?
Dacă astfel de construcții „săpate” în faleză rămân definitive, se creează un precedent prin care orice proprietar de pe creasta falezei își poate extinde proprietatea pe domeniul public al statului, distrugând iremediabil peisajul și stabilitatea versantului.
Curierulnational.ro
Observatornews.ro
Povesteacasei.ro
moneybuzz.ro