„În 2024 va fi și mai rău”, spune Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, instituție care a avertizat în repetate rânduri asupra situației bugetare a României.

Anunțul reducerii cheltuielilor bugetare cu 20 de miliarde de lei în bugetul pe acest an a dus la mai multe propuneri în coaliția PSD-PNL-UDMR. 

În timp ce Adrian Câciu, ministrul finanțelor, a cerut reduceri în zona cheltuielilor neesențiale, fără impact asupra cheltuielilor sociale și a investițiilor, Marcel Boloș, ministrul fondurilor europene, a spus că micșorarea încasărilor la buget poate duce fie la scăderea numărului de bugetari, fie la modificări ale salariilor acestora.

Premierul Nicolae Ciucă a declarat, luni, la Focșani, că le-a cerut miniștrilor să reducă cheltuielile bugetare, dar fără să se atingă de banii pentru salarii și investiții. „Am dat sarcină în Guvern ca orice opțiune să fie discutată, mai puțin cea de salarii și cea de investiții”, a spus Ciucă, citat de Digi24.ro.

Libertatea a vorbit cu Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, instituție care a avertizat în repetate rânduri asupra situației bugetare a României.

Într-un interviu pentru ziar, Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, a declarat că Guvernul ar trebui să reducă schemele supradimensionate de personal în administrație, companiile nu ar mai trebui să primească păsuiri la plata taxelor, iar scutirile de impozite de care beneficiază IT-iștii, constructorii și agricultorii ar trebui eliminate. Concomitent, autoritățile ar trebui să absoarbă mai multe fonduri europene.

„Evaluarea noastră s-a dovedit corectă”

– Cum vedeți declarațiile ministrului de finanțe, Adrian Câciu, potrivit cărora trebuie să facem economie de 20 de miliarde de lei, mai ales că dumneavoastră ați avertizat în legătură cu bugetul?- Eu interpretez în mod pozitiv un aspect: Guvernul își dă seama că trebuie să țină sub control deficitul bugetar. Execuția bugetară arată că evaluarea noastră s-a dovedit corectă, chiar dacă cineva poate să spună că este prea devreme. 

Anul trecut au fost câteva circumstanțe excepționale. În primul rând am avut o inflație dublă față de 2021, PIB-ul nominal a crescut cu 18%, ceea ce asigură venituri suplimentare. Apoi au fost veniturile din suprataxarea veniturilor din energie, pe care eu o consider justificată. Dar cred că ar fi trebuit să folosim mai bine aceste venituri, adică pentru reducerea deficitului. Apoi, în al treilea rând, unele cheltuieli au fost amânate anul trecut pentru 2023. 

Anul 2022 s-ar fi putut încheia cu un deficit mai mic. Trebuie să avem în vedere că circumstanțele erau favorabile. Nu suntem prezumțioși. Însă avem în vedere o experiență istorică, evoluția de anul trecut și condițiile din acest an. Guvernul își dă însă seama că ceva trebuie făcut.

– Marcel Boloș, ministrul fondurilor europene, a spus că se poate reduce numărul bugetarilor, se pot „revizui” salariile bugetarilor sau se poate schimba politica fiscală. Ce părere aveți?- Domnul Boloș a emis o opinie, așa cum și domnul Câciu a emis un punct de vedere. Cel mai important este ce decide Guvernul. Noi nu putem comenta fără să știm măsurile.

Cert e că se dorește o reducere de cheltuieli de 20 de miliarde de lei. Este pozitiv că există conștientizarea acestei situații. Nu neapărat să fim la un deficit de 4,4%, dar măcar să ținem sub 5%. Ar fi o performanță să fim între 4,5% și 5%. Nu e o situație catastrofală, dar este ingrată.

E greu să te atingi de pensii și salarii. Dar se poate să recurgi la diminuări de redundanțe la nivelul aparatului public.

Noi judecăm cifre. Consiliul Fiscal nu conduce România și nici nu avem pretenția. Rolul Consiliului Fiscal este să sprijine orice guvernare. Noi am spus că există o problemă cu construcția bugetară.

„În 2024 va fi și mai greu de făcut consolidare bugetară”

– Ce ar trebui făcut? Ce sfat ați da Guvernului acum?– Trebuie ținute sub control cheltuielile. Acest lucru poate fi interpretat și prin reducerea lor. Noi credem și acum că unele cheltuieli sunt sub-bugetate. N-aș mai da păsuiri firmelor la plata taxelor, avem o legislație permisivă.

Noi am făcut o serie de recomandări în 2022. Sunt grupe de lucrători care au impozite mici față de restul (constructori, IT-iști, agricultori – n.r.).

Ar trebui să se renunțe și la o serie de cheltuieli nepermanente. La achiziții mi-e greu să spun. Poți să umbli la schemele de personal umflate din administrație, dar asta numai șefii de consilii județene știu.

În 2024 va fi și mai greu de făcut consolidare bugetară. De ce? Cu cât amâni, cu atât va fi mai greu. În viața economică nu există miracole!

Am văzut că premierul a cerut ministerelor să facă reduceri de cheltuieli. Totul e văzând și făcând.

Trebuie să reducem deficitele externe, trebuie să ținem cont și că avem o creștere a cheltuielilor de apărare cu 0,5% din PIB.

– Fondurile europene pot fi o soluție?- Dacă reușim o absorbție mare de fonduri europene ar fi o forță de echilibrare pentru reducerea cheltuielilor bugetare, pentru că reducerea acestora are un impact în economie. Dacă absorbi fonduri europene, poți să ții nivelul cheltuielilor în economie la același nivel.

E un moment delicat, dar nu e o tragedie.