În România, contextul politic aduce panică totală pe piața financiară, cu un leul care se prăbușește

În urma alegerilor prezidenţiale se instalează o panică totală pe piața economico- financiară, investitorii fug, iar leul se prăbușește. Valoarea euro a depășit pragul simbolic de 5 lei, atingând un maxim istoric de 5,0378 lei pe piața interbancară, semnalizând o situație critică pe piața valutară din România. Această depreciere rapidă a monedei naționale este alimentată de un context politic fragil, amplificat de rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale și de anumite declarații controversate ale liderilor politici.

Banca Națională a României confirmă că tensiunile politice au influențat semnificativ fluctuațiile cursului de schimb.

Astfel, „Observăm o schimbare semnificativă pe piața valutară, cu scăderea intrărilor de capital și creșterea ieșirilor. Suntem într-un moment în care trebuie să atragem lichiditate și să echilibrăm piața”, a declarat Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR.

În plus, pe fondul incertitudinii politice și economice, investitorii par să își piardă încrederea în activele românești, alegând să retragă fondurile. Consultantul economic Adrian Negrescu atrage atenția că România riscă să piardă avantajele economice acumulate în ultimul deceniu și jumătate, dacă nu transmite rapid semnale clare de stabilitate fiscală.

În opinia sa, „România riscă să piardă toți cei 10–15 ani de creștere economică, dacă nu clarificăm rapid semnele de întrebare legate de finanțele publice”, avertizează Negrescu.

În avertizarea sa, este esențial ca liderii politici să acționeze rapid și coerent pentru a restabili încrederea piețelor financiare.

Astfel, „Avem nevoie de mesaje de stabilitate, transmise de la cele mai importante instituții ale statului, pentru că temerile investitorilor sunt din ce în ce mai ample”, a subliniat acesta.

Totodată, el critică unele angajamente făcute în campania electorală, pe care le consideră iresponsabile și nocive pentru credibilitatea economică a țării.

Concret, „Gândiți-vă că unul dintre candidați promite că va reduce dobânzile la toate creditele românilor, o aberație din punct de vedere economic, care ridică semne de întrebare legate de discernământul acestuia în privința temelor economice”, a explicat Negrescu.

Ce măsuri încearcă să adopte Banca Națională

În încercarea de a tempera deprecierea leului, Banca Națională a intervenit energic pe piața valutară, utilizând aproape 3 miliarde de euro din rezervele valutare. Cu toate acestea, analiștii avertizează că astfel de măsuri pot avea efecte adverse.

Economistul Iancu Guda menționează că, în decurs de doar 36 de ore, BNR a folosit aproximativ 4% din rezervele internaționale, o proporție considerabil mai mare decât în situațiile de criză din trecut.

Comparativ, această intervenție este de trei ori mai amplă decât cea din prima săptămână a pandemiei și de două ori mai mare decât cea înregistrată după izbucnirea războiului din Ucraina.

În acest sens, Negrescu avertizează că menținerea artificială a cursului ar putea atrage speculatorii financiari, transformând instabilitatea într-o spirală periculoasă.

În viziunea sa, „Dacă BNR continuă această politică, nu va face altceva decât să atragă fondurile de investiții speculative și să transformăm tot acest joc într-un adevărat război financiar din care noi vom avea cel mai mult de pierdut”, a declarat consultantul.

Pe lângă presiunile pieței valutare, România se confruntă și cu perspectiva unei retrogradări din partea agențiilor internaționale de rating. Situația este agravată de nivelurile ridicate ale deficitului bugetar și al celui de cont curent – așa-numitele „deficite gemene”.

În contextul financiar, „Deficitele gemene – fiscal și de cont curent – reprezintă principalul risc pe termen scurt. Agențiile de rating cer măsuri de consolidare fiscală urgentă pentru ca România să rămână atractivă pentru investitori”, a explicat Adrian Codîrlașu, președintele Asociației CFA România.

Într-un astfel de climat, declarațiile necontrolate ale liderilor politici pot înrăutăți percepția investitorilor. Negrescu a criticat direct mesajele transmise de fostul premier Marcel Ciolacu, despre care afirmă că au alimentat nesiguranța în rândul actorilor economici.

Astfel, „Din păcate, fostul premier Ciolacu a avut un rol covârșitor în această percepție negativă, atunci când a afirmat, în repetate rânduri, faptul că România riscă să intre în incapacitate de plată. Nu suntem în acest scenariu”, a declarat Negrescu.

Aşadar, pe fondul acestor evoluții tensionate, presiunea pe autoritățile statului crește. E nevoie de măsuri clare, coerență politică și comunicare responsabilă pentru a redresa încrederea și a evita o criză financiară de proporții.