România are țigări mai scumpe față de majoritatea statelor din regiune, cu excepția Greciei, Croației și Ungariei, arată datele consultate de Libertatea.

Cele mai scumpe țigări din Uniunea Europeană se cumpără în Irlanda, unde un pachet costă în medie 13,43 euro, în vreme ce cea mai mare pondere a taxelor în prețul final se regăsește în Danemarca (96,1%) și Finlanda (90,7%).

De asemenea, cele mai mari taxe pe pachetul de țigări se află în Irlanda, Franța, Finlanda și Danemarca, unde mai bine de 6 euro din prețul fiecărui pachet se duc la stat.

Prețurile au fost compilate de portalul Statista.com, în vreme ce nivelul taxelor și ponderea în total au fost calculate de către TaxFoundation, pe baza datelor Comisiei Europene. Datele sunt pe anul 2022, fiind cele mai recente.

Prețul mediu al țigărilor a crescut în România în ultimul an, fiind acum de 22 de lei pe pachet, echivalentul a 4,4 euro euro, conform G4Media. Anul trecut, prețul mediu era de 3,91 euro pe pachet, potrivit datelor Statista și TaxFoundation. 
În Uniunea Europeană există un nivel minim al accizelor pentru țigări. România a majorat acest nivel începând cu 1 aprilie 2023, după ce o altă creștere a avut loc de la 1 august 2022. Acestea sunt acum de 625,97 lei pe mia de țigarete, ceea ce înseamnă 11,9 lei pe pachet, echivalentul a 2,52 euro pe pachet. 
Pe lângă accize, fiecare țară are și o cotă de TVA diferită. În România, cota generală a taxei pe valoarea adăugată este de 19%.

Foame de bani la buget

Executivul insistă cu majorarea taxelor pe vicii, în contextul dificultăților bugetare, ceea ce înseamnă posibile scumpiri pentru țigări și alcool.

Reprezentanții industriei tutunului au avut luni o întâlnire cu premierul Marcel Ciolacu, vicepremierul Marian Neacșu și ministrul finanțelor, Marcel Boloș.

Cele două părți nu au ajuns la nicio concluzie: în timp ce guvernul a subliniat nevoia de bani la buget, companiile BAT, JTI și PhilipMorris au afirmat că majorările de taxe vor duce la creșterea contrabandei.„Apreciem deschiderea pentru dialog, însă nu s-a ajuns la nicio concluzie. Am avut o întâlnire în care ni s-a explicat că e nevoie de venituri mai mari. Am prezentat argumentele noastre, insistând că, pentru buget, riscul de a pierde din contrabandă e mai mare decât potențialul câștig din creșterea accizelor. Am explicat că un sector economic atât de important are nevoie de predictibilitate, că există deja un calendar până în 2026 (pentru accize – n.r.), negociat anul trecut și inclus în Codul Fiscal de către un guvern al aceleiași coaliții și că nu e cazul să facem experimente de tip încercare și eroare”, a afirmat Gilda Lazăr, directorul de afaceri corporative al JTI, citată de Adevărul.