Tesla primește 201,2 milioane de lei de la Guvernul României, în vreme ce constructorul auto Dacia primește 82,92 milioane de lei, arată datele Ministerului Finanțelor, comunicate la solicitarea Libertatea.

Cele două au solicitat fonduri prin intermediul schemei de ajutoare de stat demarată anul trecut de către Ministerul Finanțelor pentru investițiile mari.

  • Tesla are programată o investiție totală de 449,77 milioane de lei și va primi o sumă de 201,22 milioane. Compania își asumă crearea a 130 de locuri de muncă, iar contribuția la dezvoltarea regională este calculată la 155,25 milioane de lei. Potrivit Economica.net, Tesla Energy Storage este deținută de Tesla Global SE din Cehia cu 75% din capitalul social şi de Marijnen Johannes Antonie Marinus cu 25% din acțiuni. Compania va realiza o fabrică de baterii în Zona Liberă Brăila. Grupul ceh Tesla este diferit de producătorul american de mașini electrice Tesla și produce radiouri, electronice, senzori și baterii.
  • Dacia va realiza o investiție totală de 296,08 milioane de lei, din care ajutorul de stat este de 82,92 milioane. Compania va crea 23 de locuri de muncă. Dezvoltarea regională este estimată la 362,65 milioane de lei. Dacia este cel mai mare exportator al României și este deținută de grupul francez Renault. Recent, acesta a inclus grupul chinez Geely în cadrul unei companii mixte ce deține fabricile de motoare, inclusiv cea de la Mioveni.

Pe lângă acestea, vor mai primi ajutoare încă două societăți:

  • Omnia Europe va face o investiție de 377,32 milioane de lei, din care ajutorul de stat este de 140,16 milioane lei. Societatea va crea 40 de locuri de muncă. Contribuția la dezvoltarea regională este de 281,91 milioane de lei.
  • Gloves Global va realiza o investiție totală de 281,21 milioane de lei, din care ajutorul de la stat este de 154,62 milioane de lei. Compania va crea 322 de locuri de muncă. Investiția va avea un efect estimat de 220,45 milioane de lei în privința dezvoltării regionale.

Ministerul Finanțelor arată că în total au fost aprobate 10 acorduri de finanțare, au fost respinse 9, iar alte 9 se află în analiză. Instituția condusă de Adrian Câciu menționează că alte 165 de proiecte nu s-au încadrat în limita bugetului schemei.

În prima tranșă, despre care Libertatea a scris în decembrie, au fost aprobate șase investiții. Între acestea se află proiecte ale Mercedes, Knauf Insulation, Interpork, dar și ale producătorul italian de anvelope Pirelli și cel german de piese auto Continental.

Ministerul Finanțelor precizează că nu poate face publice numele companiilor respinse, deoarece acestea nu primesc fonduri publice.

Fabrica lui Cohn

Rămâne sub semnul întrebării proiectul privind fabrica de carton de la Giurgiu, anunțat de oamenii de afaceri Vladimir Cohn și Dragoș Bîlteanu.

Cei doi au depus proiectul prin intermediul firmei Paper Invest, care anunța o investiție de 1,37 miliarde de lei, din care valoarea ajutorului de stat solicitat de la Guvern era de 185,4 milioane de lei.

Paper Invest s-a clasat pe primul loc la momentul depunerii proiectelor, cu cel mai mare punctaj.

Ministerul Finanțelor nu a anunțat nimic despre acest proiect.

Critici dure

Bogdan Glăvan, profesor de economie, a criticat dur schema pentru că nu stimulează companiile inovative, iar punctajul derivă din valoarea investiției.

„Nu poți să dai ajutor de stat unor companii care sunt deja mari. Problema de fond o reprezintă criteriile, în esență. Trebuie să ajuți companii care nu își permit, dar cu impact în viitor. Practic, e un cadou pe care îl primesc cei mari. Schema e făcută ca în Congo!”, acuza Glăvan în august 2022.