Gerapetritis ar fi făcut această propunere în cadrul reuniunii informale a Consiliului pentru Afaceri Externe al UE, desfăşurată simbolic luni, la Kiev.
Nu este însă singura propunere pentru coridoare alternative care să permită exporturile ucrainene de produse alimentare, în condiţiile în care rutele tradiţionale de transport pe Marea Neagră nu mai funcţionează din cauza ameninţării ruse. Astfel, ministrul lituanian de externe a anunţat marţi pe X că porturile ţării sale vor fi deschise pentru cerealele ucrainene. În septembrie, premierul croat Andrej Plenkovic a oferit, de asemenea, posibilitatea ca ţara sa să servească drept zonă de tranzit pentru mărfurile ucrainene.
În urma unei întâlniri cu preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, Vladimir Putin a declarat la 4 septembrie că nu va reveni în acordul – susţinut de ONU – care a funcţionat timp de un an pentru Marea Neagră, permiţând transporturile în siguranţă de cereale ucrainene, cruciale pentru securitatea alimentară mondială.
Negociat în vara anului 2022 sub egida Turciei, acest acord a permis Ucrainei să exporte cereale (aproximativ 33 de milioane de tone) prin coridoare securizate în Marea Neagră. Moscova s-a retras din acest acord la 17 iulie şi nu intenţionează să revină la el, cel puţin până când cererile sale nu vor fi acceptate, în special aceea de a fi reconectată la sistemul internaţional de plăţi Swift.
Hotărâtă să îşi exporte cerealele fără aprobarea Moscovei, Ucraina a reuşit, la sfârşitul verii, să facă să treacă mai multe nave printr-un nou coridor maritim, stabilit cât mai aproape de coastele României, Bulgariei şi Turciei, fără nicio reacţie din partea armatei ruse, care promisese să ia drept ţintă orice navă comercială care va călători în Marea Neagră fără autorizaţia sa.