Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a trimis peste 13.800 de sesizări penale în ultimii doi ani pentru neplata impozitelor și contribuțiilor la sursă, conform informațiilor Libertatea. Este vorba de impozitul pe venit de 10%, contribuțiile pentru pensii de 15% și cele pentru sănătate de 10%.

„În anul 2023 au fost depuse, pentru neplata impozitelor și contribuțiilor cu reținere la sursă, 5.727 de sesizări penale, iar în anul 2024, 8.099 de sesizări penale”, se arată într-un răspuns al instituției la o solicitare a ziarului. În total, Fiscul a trimis 13.826 de sesizări penale. 

„Cu privire la instituția sesizată, precizăm că, în conformitate cu prevederile Codului de procedură penală, sesizările au fost trimise către Parchet sau către organele de urmărire penală în a căror rază teritorială au fost săvârșite faptele.”, punctează instituția.

Nevoie masivă de bani

Acestea vin în contextul în care Guvernul are o nevoie acută de bani la buget. Recent, Executivul a aprobat o amnistie fiscală prin care sunt anulate penalitățile dacă evazioniștii plătesc datoria. 

Ministerul Finanțelor speră să strângă la buget 9 miliarde de lei până în noiembrie.

Conform lui Marcel Boloș, ministrul finanțelor, 330.000 de persoane juridice aveau datorii restante de 32,4 miliarde de lei, iar 848.000 de persoane fizice aveau debite de 39,2 miliarde lei.

Inițial au trimis un Excel cu 50.000 de firme

Conform surselor Libertatea, Fiscul a trimis în sesizarea inițială un CD cu 50.000 de firme care au reținut, dar nu au virat contribuțiile, însă organele de cercetare au transmis reprezentanților ANAF că aceasta nu constituie o sesizare penală, deoarece nu este detaliată individual activitatea penală a fiecărei entități.

Profit.ro a scris în 2022 că ANAF a trimis lista cu 53.000 de firme Poliției, iar aceasta a anunțat că nu reprezintă o sesizare penală, deoarece simpla transmitere a unui fișier nu întrunește condițiile de fond și de formă impuse de legea procedural penală.

Din 2022 este infracțiune

Începând cu luna martie 2022, reținerea și nevirarea impozitului pe venit și a contribuțiilor de pensii și sănătate în termen de 60 de zile de la data scadentă constituie infracțiune de evaziune fiscală.

Aceasta a mai fost anterior, dar Curtea Constituțională a decis în 2015 că pedeapsa cu închisoare de la un an la șase ani pentru reținerea și nevărsarea, cu intenție, în cel mult 30 de zile de la scadență, a sumelor reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă este neconstituțională.

Elveția evazioniștilor

În schimb, atunci când Libertatea a cerut lista firmelor care fac evaziune, Fiscul spune că datele sunt secret fiscal.

Instituția argumentează cu prevederile articolului 11 din Codul de Procedură Fiscală și cu prevederile din Codul Penal care spun că urmărirea penală nu este publică.

Articolul respectiv din Codul de Procedura Penală menționează că în categoria secret fiscal „intră datele referitoare la contribuabil/plătitor, cum ar fi: datele de identificare, natura şi cuantumul obligaţiilor fiscale, natura, sursa şi cuantumul veniturilor, natura, sursa şi valoarea bunurilor, plăţi, conturi, rulaje, transferuri de numerar, solduri, încasări, deduceri, credite, datorii, valoarea patrimoniului net sau orice fel de informaţii obţinute din declaraţii ori documente prezentate de către contribuabil/plătitor sau terţi”.

Datornicii, ascunși pe site

În schimb, Fiscul menține o bază de date cu datornicii la buget. Până de curând, aceasta era o listă defalcată clar cu datorii la bugetul de stat, pensii, sănătate și cu separări între contribuabilii mari, mijlocii și mici.

În ultimii ani, ANAF a înlocuit aceste liste cu o bază de date în care trebuie să cauți individual fiecare firmă, fără a exista o imagine de ansamblu.

În cazul persoanelor fizice era publicată în urmă cu mai mulți ani o listă cu nume, prenume și sume, în care apăreau persoane precum primarul sectorului 3 Robert Negoiță sau regele Mihai I. Aceasta nu mai este publicată deloc.