Meta, compania care deține Facebook, Instagram și WhatsApp, a estimat că 10% din veniturile sale din 2024 provin din reclame pentru escrocherii și produse interzise, arată o serie de documente interne consultate de Reuters.

Gigantul rețelelor sociale estimează că platformele sale afișează utilizatorilor 15 miliarde de reclame frauduloase pe zi.

Printre răspunsurile sale la comercianții suspectați de escrocherie se numără: perceperea unei taxe suplimentare pentru reclame și publicarea de rapoarte despre „cei mai escroci dintre escroci”.

Meta a estimat la sfârșitul anului trecut că va câștiga aproximativ 10% din veniturile sale anuale totale – adică 16 miliarde de dolari – din difuzarea acestor reclame.

Facebook are 3,07 miliarde de utilizatori, Facebook Messenger e la aproape un miliard, WhatsApp are 3 miliarde, la fel ca și Instagram, în vreme ce platforma Threads a ajuns la 400 de milioane, conform Statista.

Trei ani de lălăială

O serie de documente arată, de asemenea, că grupul nu a reușit, timp de cel puțin trei ani, să identifice și să oprească avalanșa de reclame care expuneau miliarde de utilizatori Facebook, Instagram și WhatsApp la scheme frauduloase de comerț electronic și investiții, cazinouri online ilegale și vânzarea de produse medicale interzise.

Un document din decembrie 2024 arată că societatea afișează zilnic utilizatorilor platformelor sale aproximativ 15 miliarde de reclame frauduloase cu „risc ridicat”, adică unele care prezintă semne clare de fraudă.

Meta câștigă aproximativ 7 miliarde de dolari din veniturile anualizate din această categorie de reclame frauduloase în fiecare an, se arată într-un alt document de la sfârșitul anului 2024.

O mare parte din fraude provin de la agenți de marketing care acționează într-un mod suficient de suspect pentru a fi semnalizați de sistemele interne de avertizare ale Meta.

Chiar dacă ești hoț, Facebook te lasă în pace

Însă compania îi interzice să mai facă publicitate numai dacă sistemele sale prevăd că aceștia comit fraude cu o certitudine de cel puțin 95%, arată documentele.

Dacă compania nu are o certitudine atât de mare, dar consideră totuși că agentul de publicitate este probabil un escroc, Meta percepe tarife publicitare mai mari ca penalizare, potrivit documentelor. Ideea este de a descuraja agenții de publicitate suspecți să plaseze reclame.

Documentele menționează, de asemenea, că utilizatorii care dau clic pe reclame frauduloase sunt susceptibili să vadă mai multe dintre acestea din cauza sistemului de personalizare a reclamelor Meta, care încearcă să difuzeze reclame pe baza intereselor utilizatorului.

Detaliile sunt extrase din documente create între 2021 și 2025 în cadrul diviziilor financiare, de lobby, de inginerie și de siguranță ale Meta.

Împreună, acestea reflectă eforturile Meta de a cuantifica amploarea abuzurilor pe platformele sale, dar și ezitarea companiei de a lua măsuri care ar putea dăuna intereselor sale comerciale.

Dacă le interzicem la bănci, de ce nu și în social media?

Acceptarea de către Meta a veniturilor din surse pe care le suspectează că comit fraude evidențiază lipsa supravegherii reglementare a industriei publicitare, a declarat Sandeep Abraham, expert în fraude și fost investigator de siguranță la Meta, care acum conduce o firmă de consultanță numită Risky Business Solutions.

„Dacă autoritățile de reglementare nu ar tolera ca băncile să profite de fraude, nu ar trebui să tolereze acest lucru nici în domeniul tehnologiei”, a declarat el pentru Reuters.

Anterior, aplicația financiară Revolut a criticat dur Facebook, afirmând că marea majoritate a fraudelor online se derulează prin intermediul platformelor sale. Revolut susținea că platformele Meta sunt un „focar” de fraude financiare.

Ce spune compania

Într-o declarație, Andy Stone – purtător de cuvânt al Meta, a afirmat că documentele consultate de Reuters „prezintă o viziune selectivă care denaturează abordarea Meta față de fraudă și escrocherii”.

Estimarea internă a companiei, potrivit căreia 10,1% din veniturile sale din 2024 ar proveni din escrocherii și alte reclame interzise, era „aproximativă și excesiv de cuprinzătoare”, a afirmat Stone.

Compania a stabilit ulterior că cifra reală era mai mică, deoarece estimarea includea și „multe” reclame legitime, a spus el. El a refuzat să furnizeze o cifră actualizată.

„În ultimele 18 luni, am redus cu 58% numărul de sesizări ale utilizatorilor privind reclamele frauduloase la nivel global și, până în prezent, în 2025, am eliminat peste 134 de milioane de reclame frauduloase”, a spus Stone.

Pilonul fraudelor

În același timp, documentele indică faptul că propriile cercetări ale Meta sugerează că produsele sale au devenit un pilon al economiei globale a fraudei.

O prezentare din mai 2025 a personalului său de siguranță a estimat că platformele companiei au fost implicate în o treime din toate înșelătoriile reușite din SUA.

La Google e mult mai greu

Meta a recunoscut, de asemenea, în alte documente interne că unii dintre principalii săi concurenți făceau o treabă mai bună în eliminarea fraudelor de pe platformele lor.

„Este mai ușor să promovezi escrocherii pe platformele Meta decât pe Google”, concluziona o analiză internă a Meta din aprilie 2025.

Protejarea utilizatorilor

Informațiile din documente vin într-un moment în care autoritățile de reglementare din întreaga lume presează compania să facă mai mult pentru a-și proteja utilizatorii de fraudele online.

În SUA, Comisia pentru Valori Mobiliare și Burse (SEC) investighează Meta pentru difuzarea de reclame pentru escrocherii financiare, potrivit documentelor interne.

În Marea Britanie, o autoritate de reglementare a declarat anul trecut că a constatat că produsele Meta au fost implicate în 54% din toate pierderile legate de plăți în 2023, mai mult decât dublul tuturor celorlalte platforme sociale combinate.

Atenție la criptomonede!

În octombrie 2024, un recrutor al aviației militare din Canada s-a trezit cu contul spart.

Recrutorul a spus că a depus imediat mai multe rapoarte la Meta. Pe măsură ce săptămânile treceau fără niciun răspuns, contul său a început să susțină că a devenit bogată cu criptomonede – achiziționând chiar și un teren pentru casa visurilor sale – și că dorea să le ofere prietenilor săi aceeași oportunitate.

Recrutorul a spus că superiorul său a încercat să obțină ajutorul Poliției Regale Canadiene, dar i s-a spus că Meta nu răspunde de obicei la rapoartele privind conturile piratate trimise de poliție.

Așadar, recrutorul și-a avertizat prietenii să nu interacționeze cu contul ei și le-a cerut să raporteze și ei contul la Meta.

La un moment dat Mike Lavery, un fost ofițer al armatei canadiene cu care recrutorul lucrase cu ani în urmă, a sunat-o. El pierduse 40.000 de dolari canadieni, adică aproximativ 28.000 de dolari americani, după ce investise în escrocheria cu criptomonede.

„Credeam că vorbesc cu o prietenă de încredere, care are o reputație foarte bună”, a declarat Lavery. „Din această cauză, nu am fost atent”, a spus el.

Raportări degeaba

Ea a spus că i-a rugat pe prieteni să continue să raporteze contul ei fraudulos. „Zeci de oameni l-au raportat, de mai multe ori fiecare”, a spus ea, estimând că Meta a primit peste 100 de rapoarte.

Până când Meta a dezactivat în cele din urmă contul ei piratat, cel puțin alți patru colegi militari fuseseră înșelați, a spus ea.

Brian Mason, un investigator al poliției din Edmonton, a reușit să ajute la urmărirea a 65.000 de dolari canadieni din fondurile furate victimelor până în Nigeria.

Dar recuperarea banilor ar fi probabil dificilă sau imposibilă.

Meta a refuzat să comenteze despre contul piratat și victimele sale.

Fraude „organice”

La nivel intern, Meta se referă la escrocheriile de acest gen ca fiind „organice”, ceea ce înseamnă că nu implică reclame plătite pe platformele sale.

Escrocheriile organice includ anunțuri clasificate frauduloase plasate gratuit pe Facebook Marketplace, profiluri de întâlniri false și șarlatani care promovează tratamente false în grupurile de tratament al cancerului.

Potrivit unei prezentări din decembrie 2024, baza de utilizatori Meta este expusă la 22 de miliarde de tentative de escrocherie organică în fiecare zi.

Aceasta se adaugă la cele 15 miliarde de reclame frauduloase prezentate zilnic utilizatorilor.

Meta combate frauda într-un mod care nu reușește să surprindă o mare parte din activitatea frauduloasă de pe platformele sale, indică unele documente.

Politici laxe

După ce poliția din Singapore a furnizat companiei o listă cu 146 de exemple de escrocherii care vizau utilizatorii din această țară în toamna anului trecut, personalul Meta a constatat că doar 23% dintre acestea încălcau efectiv politicile platformei.

Celelalte 77% „încalcă spiritul politicii, dar nu și litera acesteia”, se menționează într-o prezentare Meta despre rapoartele poliției.

La ce să fiți atenți

Marketingul înșelător semnalat de poliția din Singapore, la care Meta nu a luat măsuri, includea oferte „prea bune pentru a fi adevărate” de 80% reducere la o marcă de modă de designer, promoții pentru bilete false la concerte și anunțuri de locuri de muncă postate de entități care pretindeau în mod fals că sunt companii tehnologice importante.

Alți angajați ai Meta responsabili cu siguranța au documentat cazuri în care regulile companiei privind înșelătoriile nu păreau să acopere comportamente evident necorespunzătoare.

În aprilie, angajații au remarcat că au descoperit reclame frauduloase cu criptomonede în valoare de 250.000 de dolari provenind de la un cont care pretindea că aparține prim-ministrului Canadei.

„Politicile actuale nu ar semnaliza acest cont!”, se arată într-un document intern.

Purtătorul de cuvânt Stone a spus că anunțurile au fost eliminate din alte motive.

Lista fraudatorilor și „ofertele de penalizare”

Chiar și atunci când agenții de publicitate sunt prinși în flagrant, regulile pot fi indulgente, indică documentele.

Un publicitar mic ar trebui să fie semnalat pentru promovarea fraudei financiare de cel puțin opt ori înainte ca Meta să îl blocheze, se arată într-un document din 2024.

Unii publicitari mai mari – cunoscuți sub numele de „conturi de mare valoare” – ar putea acumula peste 500 de avertismente fără ca Meta să îi închidă, se arată în alte documente.

O imensitate

Campaniile publicitare frauduloase pot atinge dimensiuni uriașe: patru dintre cele eliminate de Meta la începutul acestui an erau responsabile de venituri publicitare lunare de 67 de milioane de dolari, arată un document analizat de Reuters.

Pentru a atrage atenția asupra eșecurilor percepute ale companiei, un angajat a început la începutul acestui an să emită rapoarte în care evidenția „cel mai escroc escroc” al săptămânii.

Raportul prezenta profilul agentului de publicitate care a primit cele mai multe plângeri din partea utilizatorilor cu privire la escrocherii în săptămâna precedentă.

Colegii au lăudat inițiativa. Dar menționarea numelui în raport nu era întotdeauna suficientă pentru ca astfel de conturi să fie închise.

O verificare efectuată de Reuters asupra a cinci conturi citate într-un raport „Scammiest Scammer” a constatat că două dintre ele erau încă active după mai mult de șase luni, inclusiv unul care difuza reclame pentru cazinouri online fără licență.

După ce Reuters a semnalat cele două conturi către Meta, acestea au fost închise.

Cum să iei banii fără să închizi hoții

Anul trecut, compania a dezvoltat o abordare nouă pentru a reduce publicitatea frauduloasă și a menține costurile de aplicare la un nivel scăzut: a început să perceapă taxe mai mari suspecților de fraudă.

Pentru a face publicitate pe platformele Meta, o companie trebuie să participe la o licitație online.

Înainte de licitație, sistemele automatizate ale companiei calculează probabilitatea ca un advertiser să fie implicat în fraudă. Conform noii politici a Meta, potențialii escroci care se încadrează sub pragul de eliminare al Meta ar trebui să plătească mai mult pentru a câștiga o licitație.

Documentele din vara trecută numeau aceste „licitații cu penalizare” un element central al eforturilor Meta de a reduce înșelătoriile.

Marketerii suspectați de fraudă ar trebui să plătească mai mult companiei Meta pentru a câștiga licitațiile publicitare, ceea ce ar avea un impact asupra profiturilor lor și ar reduce numărul de utilizatori expuși la reclamele lor.

Pentru Meta, impactul financiar a fost mixt: deși compania ar vinde mai puține reclame frauduloase, ar câștiga mai mulți bani din cele vândute, compensând o parte din veniturile pierdute.

Purtătorul de cuvânt a spus că scopul efortului era de a reduce publicitatea frauduloasă în general, făcând agenții de publicitate suspecți mai puțin competitivi în licitațiile publicitare ale Meta.

În lunile care au urmat implementării programului de oferte penalizatoare, testele ar fi arătat atât o scădere a rapoartelor de fraudă, cât și o ușoară scădere a veniturilor publicitare totale.