Consiliul Concurenței analizează formarea prețului la energia tranzacționată pe piața de echilibrare, în contextul în care electricitatea a ajuns să coste 68.000 de lei pe MWh pe aceasta, echivalent cu 13.600 de euro pe MWh, arată surse din domeniu, pentru Libertatea.

În România, circa 80% din energia de echilibrare este furnizată de Hidroelectrica, care poate deschide rapid baraje și poate compensa necesarul, în vreme ce un alt mare jucător este Petrom, care deține o termocentrală pe gaze la Brazi.

Conform surselor, nu Hidroelectrica licitează aceste prețuri mari, ci o serie de companii mici, însă din cauza modului în care funcționează piața de echilibrare toți producătorii ce participă la echilibrare primesc aceleași prețuri mari.

ANRE nu a vrut schimbarea modelului

Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a analizat varianta trecerii de la modelul actual, cu preț marginal, la un preț de ofertă. Acesta ar fi presupus ca fiecare producător să primească prețul pe care îl licitează, nu cel mai mare preț ofertat. Mai departe acest lucru ar fi dus teoretic la scăderea prețurilor.

Președintele ANRE, George Niculescu, a declarat însă la începutul lunii august că instituția a renunțat la această idee, argumentând că „trecerea de la preț marginal la preț de ofertă s-ar putea să nu aibă efectul pe care ni-l doream, și anume acela de a înregistra scăderi pe piața de echilibrare”, potrivit Financial Intelligence.

Concomitent, Consiliul Concurenței a cerut transparentizarea datelor din piața de echilibrare, pentru a se vedea exact care sunt prețurile și care sunt companiile care le ofertează.

De ce este importantă această piață

În România, energia se tranzacționează pe piața spot, pe bursa controlată de OPCOM.

Marți, energia era tranzacționată la 133 de euro pe MWh în România, cel mai mare din Uniunea Europeană și un nivel similar cu cel din Bulgaria, conform EUEnergy.

În schimb, piața de echilibrare este gestionată de Transelectrica, operatorul sistemului de transport al energiei din România. Energia tranzacționată pe această piață este folosită pentru compensarea dezechilibrelor din sistem.

Echilibrare la 68.000 de lei pe MWh!

Prețul energiei pe piața de echilibrare a fost luni, 2 septembrie, de 67.983 de lei pe MWh, conform datelor ENTSO-E, Asociația Operatorilor de Transport și Sistem din Europa, citate de Economica.net.

În această vară a fost secetă, ca atare producțiile de energie hidro și eoliană au fost mai mici. Din această cauză există un necesar în sistem care trebuie compensat.

Energia de echilibrare este plătită de companiile care creează dezechilibrele, fie de producătorii care spun că produc o cantitate anume, dar nu livrează, fie de furnizorii care notifică un anumit consum, dar fără să îl atingă.

Energia de echilibrare acoperă astfel fie un deficit, fie un exces de producție.

În principal, dezechilibrele se produc din cauza instalării de capacități tot mai mari în energie eoliană și solară, din cauză că nu tot timpul bate vântul și nu mereu este soare.

În final, costurile mari ajung în facturi

În final însă costurile cu energia de echilibrare ajung în facturile oamenilor și firmelor.

Momentan, prețurile la consumatorii casnici și industriali sunt plafonate de stat până la finalul lunii martie 2025, însă odată ce acestea vor expira vor mai primi subvenții doar consumatorii vulnerabili, iar restul vor primi energie la prețul pieței.

Avertismentul Transelectrica: verde înseamnă scump!

Transelectrica a avertizat deja în această vară că energia regenerabilă duce la instabilitatea sistemului și risc de pene, plus creșteri de prețuri, ca urmare a prețului mare al energiei de echilibrare.

Partea bună este că pe piața de echilibrare se tranzacționează puțină energie raportat la total, însă odată cu creșterea producției de energie regenerabilă se va ajunge la creșterea ponderii pieței de echilibrare.

Problema europeană

România nu este singura care are de ales între prețuri mari și pene: Germania are o producție foarte mare de energie regenerabilă, dar s-a bazat pe importuri de gaze ieftine din Rusia pentru a face echilibrarea atunci când nu bate vântul sau nu e soare.

Ulterior, Germania a decis să închidă și centralele nucleare.

Însă după invadarea Ucrainei de către Rusia și explozia conductei Nord Stream, ce o lega de Rusia, prețurile gazelor au crescut masiv pe bursele de profil, astfel că și prețul electricității a atins noi recorduri.

Germania a anunțat încă din aprilie amânarea închiderii termocentralelor pe cărbune, pentru a preveni penele cauzate de intermitența energiei eoliene și fotovoltaice.