Euro se duce spre 5,1 lei la cursul BNR. Bancher: „Este important să terminăm anul cu un deficit bugetar cu 8 în față”

Moneda națională se depreciază către nivelul psihologic de 5,1 lei pentru un euro, în contextul turbulențelor financiare care au loc în aceste zile pe bursele din Statele Unite, după ce Democrații și Republicanii nu au ajuns la un acord, iar Guvernul SUA s-a închis ca urmare e epuizării fondurilor.

Leul era cotat joi la cursul Băncii Naționale a României (BNR) la 5,0837 unități pentru un euro, după ce miercuri moneda europeană era 5,0820 lei.

Scădere modestă

Oficialii BNR nu sunt foarte îngrijorați, deoarece deprecierea este modestă.

„Euro a fost chiar 5,12 lei în mai, înainte de turul al doilea al alegerilor prezidențiale. Intervalul țintit de către BNR este 5,03 – 5,12 lei pentru un euro. Abia ce este peste acest nivel este îngrijorător”, au declarat pentru Libertatea surse din cadrul BNR.

Analist: Urmează efectele reformelor lui Bolojan

Analistul Adrian Negrescu spune că după ce vor începe să vină datele bugetare ce o să arate efectele reformelor guvernamentale, leul ar putea fie să crească, fie să scadă.

„E o perioadă de acalmie susținută de aparenta stabilitate de pe scena politică, de deciziile agențiilor de rating, de acordul cu CE. Nu este exclus însă ca, după afișarea datelor privind impactul măsurilor fiscale (execuția bugetară pe octombrie), investitorii să reacționeze într-un sens sau altul – moneda națională să se aprecieze dacă rezultatele sunt bune sau, dimpotrivă, să se deprecieze urmare a problemelor cu veniturile statului”, a declarat Negrescu, pentru Libertatea.

„Acest ultim scenariu ar însemna, practic, că e nevoie de creșteri de taxe, iar investitorii vor lua măsuri pentru a se proteja, iar unul dintre potențialele efecte ar putea fi reprezentat de un nou val de ieșiri de capital din economie cu efect direct în deprecierea cursului”, susține acesta.

Deficitul bugetar, marea noastră problemă

În schimb, Banca Națională este îngrijorată de o problemă specifică țării noastre: deficitul bugetar.

Premierul Ilie Bolojan a declarat recent că a obținut de la Comisia Europeană majorarea deficitului bugetar de la 7% din Produsul Intern Brut (PIB) prognozat în acest an la 8,4%.

Anterior, proiectul de buget adoptat de către Guvernul Ciolacu prevedea pentru acest an un deficit de 7%, după ce anul 2024 a fost încheiat cu 9,3%.

S-au găsit cheltuieli ascunse de 9 miliarde de euro

Mai mult, deficitul pe acest an se ducea la 11% din PIB, după ce Guvernul a descoperit că nu au fost plătite o serie de facturi, iar autoritățile au făcut numeroase supracontractările pe proiectele de investiții, suma totală ajungând la 9 miliarde de euro.

În vară, Guvernul Bolojan a majorat TVA cu 2 puncte procentuale, de la 19% la 21%, a majorat accizele cu 10% și a crescut și alte taxe.

Cu toate acestea, reducerea deficitului a fost foarte mică: deficitul bugetar consolidat pe primele opt luni din acest an a fost de 4,54% din PIB, față de un nivel de 4,59% în 2024, potrivit Ziarului Financiar.

Nici ținta de 8,4% nu prea se poate atinge

Consiliul Fiscal a precizat la rândul său că „în lipsa măsurilor de corecție” deficitul ar putea ajunge la 9%, scrie Mediafax.

Pe lângă majorările de taxe, Guvernul a luat mai multe măsuri în Pachetul 2 fiscal, respectiv un nou mod de taxare pentru multinaționale, măsuri de eficientizare la o serie de autorități, reforma companiilor de stat sau eliminarea pensiilor speciale la magistrați.

Cea mai mare parte a acestora se află la judecata Curții Constituționale, fiind contestate, în vreme ce reforma ANRE, ASF și ANCOM a fost deja deja declarată constituțională de forul suprem.

Problema este că măsurile din Pachetul 2 au impact bugetar foarte mic, astfel că este nevoie de măsuri suplimentare.

Este nevoie de noi măsuri

Coaliția PSD-PNL-USR-UDMR nu reușește însă să se pună de acord asupra reducerilor din administrația locală.

Libertatea a scris recent că pentru anul 2026 este analizată varianta majorării TVA de la 21% la 23%, dar ministrul Finanțelor Alexandru Nazare a negat categoric.

În schimb, premierul Ilie Bolojan a fost mai nuațat: a acesta a spus că nu se iau în calcul noi majorări de TVA, dacă se continuă cu reformele.

Însă, momentan, acestea din urmă bat pasul pe loc.

Deficitul pe anul 2026 ar trebui să fie în jur de 6,5%, față de nivelul de 8,4% asumat zilele trecute.

Nu am scăpat încă de probleme

Cu toate acestea, oficialii băncii centrale sunt îngrijorați.

„Este important să terminăm anul cu 8 în față. Că o fi 8,5% în loc de 8,4% nu este o tragedie. Însă dacă terminăm peste 9%, România își pierde credibilitatea în fața investitorilor internaționali”, au spus sursele.

Iar acest lucru ar urma să pună noi presiuni financiare, prin creșterea dobânzilor, deoarece țara noastră ar fi deodată mai riscantă.