Acest tratat, care prevede o consolidare a relaţiilor bilaterale în domeniile migraţiei, apărării, energiei şi tineretului, a fost parafat de ceătre cei doi lideri sub cupola Muzeului Naţional de Artă din Catalonia.

La firma del Tratado de Amistad y Cooperación entre nuestros países es histórica. Define lo que hemos construido hasta ahora y lo que aspiramos a ser.

En momentos de incertidumbre necesitamos certezas. La más importante hoy es que cuando Francia y España avanzan, Europa avanza.

— Pedro Sánchez (@sanchezcastejon)

”Foarte simbolic” pentru preşedinţia franceză, acesta este al treilea tratat de acest fel semnat în Uniunea Europeană de către Franţa, după cele de la Palatul Élysée, parafat în 1963 cu Berlinul, completat la Aachen/Aix-la-Chapelle în 2019, cel de la Palatul Quirinal, semnat cu Italia în 2021.

Spania nu a semnat vreun astfel de tratat cu Portugalia.

Printr-un hazard al calendarului, şeful statului francez şi-a petrecut întreaga zi în capitala catalană, în timp ce în Franţa au început manifestaţii şi greve în masă împotriva reformei sale a pensionării.

Discret în ultimele zile cu privire la această mare reformă a celui de-al doilea său mandat, Macron urma să comenteze această mobilizare în conferinţa de presă comună cu şeful Guvernului spaniol sau într-un discurs în faţa comunităţii franceze.

Prin parafarea unui nou tratat de prietenie cu vecinul său din sudul Europei, parisul vrea să imortalizeze o consolidare a relaţiilor cu alţi vecini decât Germania, în contextul în care ”motorul” francezo-german al UE a părut adesea că şi-a pierdut suflul.

Tratatul francezo-spaniol este ”foarte important, pentru că viaţa lingvistică, culturală, economică a celor două ţări a devansat cu mult structurarea politică. Avem o relaţie de prietenie adevărată cu Pedro Sanchez, iar prin aceasta îi vom da un cadru”, subliniază Emmanuel Macron într-un interviu publicat jjoi de cotidianul spaniol El Pais.

Relaţiile Parisului cu Berlinul au fost afectate recent de mai multe diferende – de la energie la apărare – şi au antrenat o amânare a unui Consiliu de Miniştri francezo-german, prevăzut la sfârşitul lui octombrie.

Tensiunile s-au liniştit, între timp, iar acest Consiliu urmează să aibă loc la 22 ianuarie, la Paris, o dată simbolică, care coincide cu marcarea a 60 de ani de la Tratatul de la Élysée.

Potrivit Palatului Élysée, Emmanuel Macron vrea să concretizeze, la Barcelona, o ”linie comună cu Madridul” în răspunsul Uniunii Europene împotriva Inflation Reduction Act – planul masiv de investiţii al preşedintelui american Joe Biden în tranziţia energetică.

Preşedintele francez, care a denunţat la sfârşitul lui noiembrie, la Washington, subvenţii americane ”super agresive”, vrea o acţiune la fel de masivă a UE şi decizii rapide în vederea evitării fugii întreprinderilor americane, atrase de ajutoare americane.

Premierul spaniol Pedro Sanchez nu a adoptat, însă, acest ton ferm împotriva Statelor Unite.

Pedro Sanchez s-a limitat să declare luni, la postul american CNBC, de la Davos, că UE trebuie ”să-şi facă datoria” şi să-şi reformeze propria politică în domeniul ajutoarelor de stat, pentru a transmite întreprinderilor ”mesajul că UE şi bineînţeles Spania sunt un loc bun” de investit.

Semnarea tratatului francezo-spaniol intervine la trei luni după ridicarea unuia dintre principalele dezacorduri între Franţa şi Spania, care au decis, împreună cu Portugalia, să îngroape proiectul gazoductului ”Midcat”, căruia i se opunea Parisul, şi să-l înlocuiască cu un hidrogenoduct ”verde” care să lege Barcelona şi Marsilia, denumite ”H2Med”.

Barcelona a fost aleasă de către Pedro Sanchez ca oraş gazdă al summitului pentru a sublinia importanţa acestui proiect strategic şi să arate totodată că situaţia s-a potolit în Catalonia, teatrul unei secesiuni eşuate în 2017.

Mii de separatişti catalani, care nu văd lucrurile la fel, au manifestat joi în apropierea summitului, în semn de protest faţă de organizarea acestuia, ţipând ”Nici Franţa, nici Spania!”.