Economistul-șef al unei bănci importante din România: decizia creșterii pensiilor a fost „bomboana de pe coliva deficitului”

Economia României se confruntă cu provocări majore, iar măsurile fiscale necesare vor avea un impact negativ pe termen scurt, spune Ionuț Dumitru, economistul-șef al Raiffeisen Bank România.

Măsuri de consolidare fiscală

Într-o analiză detaliată a situației economice actuale, economistul Ionuț Dumitru a oferit o perspectivă realistă asupra dificultăților cu care se confruntă țara.

Economistul-șef al  Raiffeisen Bank România a subliniat că orice măsură de consolidare fiscală va avea efecte recesioniste. 

„Orice măsură de consolidare fiscală trebuie ierarhizată în funcție de cât de prietenoasă este cu creșterea economică. Totuși, este foarte important să precizez că toate măsurile de consolidare fiscală, fie că vorbim de tăieri de cheltuieli sau creșteri de taxe, sunt recesioniste pe termen scurt. Impactul e negativ de sus până jos”, a declarat el, în cadrul conferinței anuale a Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), potrivit Wall-street.

România a înregistrat un deficit bugetar de 9,3% din PIB în anul precedent, depășind semnificativ plafonul UE de 3%.  Această situație a determinat Comisia Europeană să intensifice acțiunile disciplinare împotriva țării noastre.

Creșterea pensiilor și impactul asupra bugetului

Ionuț Dumitru a criticat decizia de a majora pensiile în 2024, descriind-o precum „cireașa de pe colivă”. El a explicat: „Creșterea pensiilor din 2024 a fost, consider eu, cireașa de pe colivă. A fost prea mult într-un moment în care deficitul era prea mare.”

Anul trecut, peste 3,8 milioane de pensionari au beneficiat de o majorare a pensiei, cu o medie de creștere de 26,65%. La aceasta s-a adăugat și indexarea de 13,8% aplicată la 1 ianuarie 2024 tuturor pensiilor. Concret, cele mai multe pensii au fost majorate cu peste 40%.

Mitul angajaților la stat

Economistul a combătut ideea că România ar avea prea mulți angajați la stat. 

„Dacă ne uităm însă la cifre, constatăm că numărul de salariați din sectorul public românesc, raportat la totalul populației, este de departe cel mai mic din UE. Așadar, să tragi concluzia că agregat numărul de salariați din sectorul public este mare după standardul european, pur și simplu nu este adevărat, nu este susținut de cifre”, spune Ionuț Dumitru.

Conform datelor prezentate, România are cel mai mic procent al populației angajate în sectorul public din UE, cu doar 6,4%.

Mai exact, România are 1,3 milioane de angajați în instituțiile de stat.

Nivelul taxelor în România

Ionuț Dumitru a subliniat că România are unele dintre cele mai mici taxe din UE, contrar percepției generale.

El a explicat că nemulțumirea cetățenilor provine din calitatea slabă a serviciilor publice: „Percepția că plătim taxe mari în România se bazează pe faptul că primim servicii publice de o calitatea proastă.”

„Oamenii nu vor să plătească și au impresia că plătesc prea mult raportat la ceea ce primesc în schimb. Dacă agregăm pe cifre, nu putem concluziona că plătim taxe mari. În schimb, putem spune că plătim taxe mari raportat la ceea ce primim în schimb.”, a subliniat economistul.

Ionuț Dumitru a pledat pentru o reformă care să abordeze atât veniturile, cât și cheltuielile statului, subliniind importanța îmbunătățirii eficienței cheltuirii banilor publici pentru a crește conformarea voluntară la plata taxelor.

„O reformă care să ne aducă consolidarea fiscală trebuie să adreseze atât partea de venituri cât și cheltuielile. Fără să adresăm cheltuielile, oamenii nu vor plăti taxe și impozite, companiile vor căuta «portițe de optimizare» și nu vom ajunge nicăieri. Dacă nu îmbunătățim conformarea voluntară, nu putem crește nivelul taxelor colectate.”, a conchis Ionuț Dumitru.