După ce inițial Ministerul Finanțelor a anunțat reducerea cheltuielilor statului cu 20 de miliarde de lei, proiectul de ordonanță de urgență postat pe site-ul instituției precizează că scăderea va fi de doar 5,3 miliarde de lei. Analiștii consultați de către Libertatea spun că măsurile sunt doar paleative, iar Guvernul speră la revenirea încasărilor bugetare.
Ordonanța ar trebui să fie discutată în cadrul ședinței de Guvern de miercuri, însă nu se află pe lista oficială de documente prezentată de Executiv.
Conform proiectului, măsurile ce vor fi luate sunt următoarele:
Reducerea cu 10% a cheltuielilor autorităților și instituțiilor publice
Guvernul aprobă lunar limitele creditelor de angajament și a creditelor bugetare
Interzicerea achizițiilor de mașini și de mobilier pentru toate autoritățile
Blocarea angajărilor la stat
Funcțiile de conducere pot fi exercitate temporar, fără obligativitatea organizării unor concursuri
Personalul care deține titlul de doctor va primi bonusul de 50% din salariul minim brut pe țară doar dacă își desfășoară activitatea în domeniul în care deține titlul, iar în fișa postului are prevăzute atribuții cuantificabile, care să permită verificarea lunară
Ministerul Muncii și Ministerul Energiei pot aloca din bugetul propriu sumele necesare pentru plata subvențiilor la energie și gaze
Autoritățile care fac licitații pentru produse agroalimentare trebuie să aplice criteriul celui mai bun raport calitate-preț. Ponderea privind calitatea va fi 70% din scor, din care 50% va fi acontat de factorul „lanțul de aprovizionare” și 20% pentru autorizația sanitară. Referirea la lanțul scurt de aprovizionare înseamnă un număr mic de intermediari.
Personalul din cadrul autorităților și instituțiilor publice nu poate fi decât în maximum două consilii de administrație sau supraveghere.
Conform notei de fundamentare a documentului, impactul bugetar al ordonanței va duce la o economie de 5,332 miliarde de lei.
Anterior, oficialii guvernamentali anunțau că trebuie făcute economii de 20 de miliarde de lei.
„Pe fondul constatărilor şi al unei reduceri a încasărilor de venituri ale statului, este evident – şi cred că asta nu are de ce să deranjeze pe nimeni – că şi statul român trebuie să facă o ajustare de cheltuieli bugetare, mai ales în zona cheltuielilor neesenţiale. Drept pentru care, colegii de la Finanţe vor face o analiză, într-o perioadă foarte scurtă de timp, pentru ajustarea cu 20 de miliarde a cheltuielilor pe bugetul general consolidat al statului”, anunța Adrian Câciu, ministrul finanțelor, în data de 5 aprilie.
Reduceri de suprafață
Economiștii consultați de Libertatea susțin că măsurile nu sunt îndeajuns, iar Guvernul speră ca încasările la buget să își revină în perioada următoare.
Consultantul fiscal Emilian Duca spune că soluția Guvernului este paleativă, iar autoritățile nu și-au făcut corect calculele.
„Lucrurile stau așa: la momentul când s-a sesizat problema, veniturile erau în minus cu 4 miliarde de lei față de program. Și au venit cu soluția asta, până se vor lămuri dacă scăderea este temporară sau nu. Este o soluție paleativă. Estimarea de 20 de miliarde de lei e făcută pe baza diferenței de pe primul trimestru, care s-a înmulțit cu patru, luând în calcul diferența”, a afirmat acesta.
Dar guvernanții nu au luat în calcul diminuarea inflației, continuă el. „Când scade inflația, atunci scade și ritmul de creștere a veniturilor. În plus, scad veniturile din încasările one-time (suprataxele din energie – n.r.)”, susține Duca.
Banii din PNRR, vitali
Potrivit acestuia, Guvernul ar trebui să depună toate eforturile pentru a încasa banii din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care ar intra în economie.
„Se poate redresa situația în măsura în care își revin încasările. Atâta timp cât nu se leagă de taxe și lasă economia să funcționeze, e bine. Deja vedem controale mai multe la contribuabili. E posibil însă să vedem o taxă pe cifra de afaceri”, avertizează însă Emilian Duca.
Ca să primească banii din PNRR, România trebuie să facă reforma pensiilor și să elimine pensiile speciale. De asemenea, trebuie să facă o reformă a aparatului bugetar, așa cum afirmă Marcel Boloș, ministrul investițiilor și proiectelor europene.
Cristian Păun: Și-au făcut un calcul greșit
Profesorul de economie Cristian Păun critică și el proiectul.
„Pentru că ne-am uitat doar la primul trimestru, ei consideră că gaura este doar pe primul trimestru. Și ei cred că vor rezolva problema. În plus, există o problemă la venituri precum cele din energie și gaze. Au scăzut prețurile la energie și gaze, scade și TVA, scad și veniturile din taxa de solidaritate. Și-au făcut un calcul greșit. Această gaură va fi mai mare, va crește. Vor trebui să compenseze mai mult de 5 miliarde de lei, probabil va fi de peste 20 de miliarde de lei la final de an”, spune Păun.
Acesta consideră că Guvernul ar fi trebuit să ia mult mai multe măsuri:
Reducerea numărului de instituții și ministere
Eliminarea cumulului pensie-salariu la stat
Reforma administrativă.
Nu vedem un plan de reducere a instituțiilor, a ministerelor. Tocmai ne gândim să facem o supraagenție, a tuturor agențiilor de stat din România. Vedem o tăcere totală pe eliminarea cumulului pensie-salariu. Unele măsuri sunt chiar contradictorii, precum blocarea numărului de angajări în consiliile de administrație. Cu ce salvează asta cheltuieli?
Cristian Păun, profesor la Academia de Studii Economice:
În plus, acesta spune că nu este clar cum a ajuns statul la concluzia că va economisi 5 miliarde de lei.
„Trebuia un tabel simplu, ca totalul acelui Excel să dea 5 miliarde de lei. Totul e ambiguu, fără detalii. Nu sunt luate în calcul reforme reale. Chiar și blocarea angajărilor este ciudată. De exemplu, la ANAF se caută personal. În plus, dacă nu se implementează deciziile, cum se penalizează nerespectarea lor? Mai mult, unele se pot întoarce chiar împotriva noastră. Poți merge la o instituție să ceri o autorizație și să ți se zică să mergi la colț, că nu au foaie și toner”, punctează acesta.
„Statul este anacronic”
Păun critică și lipsa de reforme a Guvernului.
„Trebuie să facem reforme, statul este anacronic. Nu mai poți avea comune de 80 de locuitori, nu poți să nu ai zone metropolitane, nu poți sta fără autostrăzi. În plus, nefăcând reformele din PNRR, renunți la o sursă de bani, ceea ce face ca gaura să fie mai mare”, precizează acesta.
„Politicienii ar trebui să întoarcă mai mult către români din taxele lor. Nu trebuie să fii preocupat dacă rămâi pe post după rotativă sau cum împarți România din 2024. Politicienii ar trebui să își dea seama că sunt în slujba cetățeanului, iar agenda lor trebuie să fie agenda cetățeanului”, conchide profesorul.
Foto: Hepta
