Fondatorul Telegram susține că serviciile de informații franceze au încercat să influențeze moderarea conținutului politic în timpul alegerilor din Moldova, în 2024. Detaliile au fost prezentate într-o postare de duminică.

Pavel Durov, cofondatorul aplicației de mesagerie Telegram, a dezvăluit recent că a fost supus unor presiuni din partea serviciilor secrete franceze pentru a cenzura anumite canale legate de alegerile din Moldova. Această situație a generat numeroase reacții în comunitățile tech și crypto, dar și întrebări despre libertatea de exprimare pe platformele digitale.

Presiuni politice și reacția lui Durov

Potrivit declarațiilor lui Durov, autoritățile franceze i-au solicitat inițial să elimine postări care încălcau clar regulile platformei. Ulterior, i s-a transmis o a doua listă cu canale moldovenești considerate „problematice”, deși acestea respectau regulile Telegram.

Durov a explicat:


La scurt timp după aceea, echipa Telegram a primit o a doua listă cu așa-numitele „canale problematice” moldovenești. Spre deosebire de prima, aproape toate aceste canale erau legitime și complet conforme cu regulile noastre. Singura lor trăsătură comună era că exprimau poziții politice pe care guvernele francez și moldovean le dezaprobau. Am refuzat să dăm curs acestei solicitări.

El a mai spus:

Nu poți „apăra democrația” distrugând democrația. Nu poți „lupta împotriva interferențelor în alegeri” amestecându-te în alegeri. Ori ai libertate de exprimare și alegeri corecte, ori nu ai.

  • Prima listă de conținut a fost moderată conform regulilor interne ale platformei.
  • A doua listă a fost respinsă deoarece conținutul nu încălca regulile Telegram.
  • Durov a refuzat orice compromis legat de procesul său juridic.

Contextul arestării și reacțiile comunității

Lupta lui Durov pentru libertatea de exprimare a devenit și mai vizibilă după ce a fost arestat în Franța, în august 2024. Evenimentul a atras critici din partea comunității crypto și a organizațiilor pentru drepturile omului, care și-au exprimat îngrijorarea față de posibilele consecințe asupra libertății online.

  • Comunitatea crypto l-a susținut public pe Durov după arestare.
  • Organizațiile pentru drepturile omului au atras atenția asupra riscurilor privind precedentul juridic.

Durov a transmis că, dacă autoritățile vor cere compromiterea securității utilizatorilor, Telegram va părăsi acele jurisdicții. El a subliniat că nu va preda cheile de criptare și nu va crea backdoor-uri pentru supravegherea statului.

După aceste evenimente, Durov a devenit foarte critic la adresa guvernului francez și a direcției în care se îndreaptă Uniunea Europeană în privința confidențialității și libertății digitale.

El a reafirmat că prioritatea Telegram rămâne protejarea utilizatorilor, chiar dacă acest lucru presupune retragerea din anumite țări.

Dispute cu autoritățile europene

Conflictul dintre Telegram și autoritățile europene nu este unul nou. În mai 2025, Durov a menționat o situație similară, când serviciile franceze au cerut cenzurarea conținutului electoral din România, solicitare pe care a refuzat-o.

În același timp, Uniunea Europeană a propus monitorizarea tuturor mesajelor private, inclusiv a celor criptate, propunere care a fost susținută de 19 state membre în 2025. Durov a avertizat că astfel de măsuri afectează principiile fundamentale ale democrației și libertății de exprimare.

Viitorul Telegram în Europa

Durov a declarat că Telegram nu va face compromisuri privind securitatea și confidențialitatea utilizatorilor. Platforma este dispusă să își închidă operațiunile în țările care cer acces la datele criptate ale utilizatorilor, iar Franța ar putea fi una dintre acestea.

Aceste poziții ferme au atras atât susținători, cât și critici, iar dezbaterea privind echilibrul dintre securitate și libertate continuă.

Perspective pentru libertatea digitală

Discuțiile dintre guverne și platformele tehnologice despre echilibrul dintre siguranță și libertate devin tot mai aprinse. Autoritățile susțin că măsurile de monitorizare sunt necesare pentru a combate dezinformarea, în timp ce criticii consideră că astfel de acțiuni pot duce la cenzură excesivă și restrângerea drepturilor fundamentale.

Telegram rămâne fermă în decizia de a nu ceda presiunilor de cenzură și supraveghere. Următoarele decizii ale Uniunii Europene și ale Franței vor avea un impact important asupra viitorului libertății online. Este de așteptat ca această confruntare să influențeze modul în care vor fi protejate drepturile digitale ale cetățenilor europeni în anii următori.