Administrația Națională „Apele Române” (ANAR), prin Administrația Bazinală de Apă Dobrogea–Litoral (ABADL), derulează în această perioadă lucrările de înnisipare artificială aferente celor trei celule de plajă din sectorul Mangalia–Saturn.

Intervenția face parte din Lotul 10 al amplului program regional „Reducerea eroziunii costiere – Faza II (2014–2020)”, proiect care acoperă 11 zone critice ale țărmului românesc.

Detaliile tehnice ale investiției de la Mangalia și Saturn

Deși faza a doua a programului de protecție costieră a fost demarată încă din anul 2020, etapele specifice de reabilitare avansează diferențiat de la un lot la altul. În sectorul Mangalia–Saturn, operațiunea curentă de înnisipare a început în luna septembrie, iar autoritățile estimează finalizarea acesteia până la data de 31 octombrie 2026.

Datele cheie ale proiectului din zona Mangalia–Saturn includ:

Investiția totală pentru Lotul 10 se ridică la valoarea de 423.901.630 de lei.

Proiectul vizează protejarea directă a unei linii de coastă de aproximativ 2.500 de metri și crearea a 30 de hectare de plajă nouă.

Citește și
Se oprește curentul vineri în Constanța și în alte localități din județ
Din Constanta
Se oprește curentul vineri în Constanța și în alte localități din județ
Insulele ecologice din Constanța: între „insule” de beton, nemulțumiri și ecoul orașului de la mare
Din Constanta
Insulele ecologice din Constanța: între „insule” de beton, nemulțumiri și ecoul orașului de la mare
Litoralul câștigă teren. Au început lucrările de înnisipare pentru noile plaje din Mangalia și Saturn
Din Constanta
Litoralul câștigă teren. Au început lucrările de înnisipare pentru noile plaje din Mangalia și Saturn

Pe lângă lărgirea suprafeței de nisip, lucrările cuprind demolarea vechilor structuri uzate, construirea unor diguri de protecție moderne, amenajarea de recife artificiale și refacerea ecologică a ecosistemelor marine locale (precum habitatele de Zostera noltei și Cystoseira barbata).

La nivelul întregului litoral românesc, programul acoperă peste 30,5 kilometri de linie costieră și peste 226 de hectare de plajă nou creată, structurile fiind proiectate pentru o durată de exploatare de 50 de ani.

Istorie și etimologie: Povestea nisipului și a mării, de la grecii din Callatis la ingineria modernă

Procesul de reconstructie a plajelor din Mangalia oferă o ocazie potrivită pentru o privire retrospectivă asupra originii numelor și conceptelor care definesc această zonă de la Marea Neagră.

Numele antic al Mangaliei, Callatis (Κάλλατις), a fost fondat în secolul al VI-lea î.Hr. de coloniștii greci veniți din Heraclea Pontica. Etimologia denumirii antice derivă cel mai probabil din grecescul kallos (κάλλος), care înseamnă „frumusețe” sau „frumos”, făcând trimitere la poziția favorabilă și frumusețea golfului natural. Denumirea modernă, Mangalia, apare mult mai târziu, în documentele bizantine și otomane (în jurul secolului al XIII-lea), având probabile rădăcini turco-tătare (Pangalia sau Mangalia), care desemnau un loc de târg sau un adăpost pentru corăbii.

Etimologia cuvântului nisip ne duce direct spre latina dunăreană și baze paleo-balcanice. Provenit din termenul nisipulu (înrudit cu păsăp sau păsăpul din regiunile vecine), cuvântul desemnează sedimentul mineral fin rezultat din erodarea rocilor de către valuri de-a lungul mileniilor.

Conceptul de eroziune provine din latina savantă (erosio, derivat din verbul erodere - „a roade”, „a consuma treptat”), descriind perfect fenomenul prin care Marea Neagră a retezat, deceniu după deceniu, din suprafețele utile de plajă ale Dobrogei. Astăzi, ingineria modernă reface în câteva săptămâni ceea ce valurile au rostit și au consumat în jumătate de secol.

P.S. de constănțean pragmatic: Toamna se numără nu doar bobocii, ci și metrii pătrați de plajă nouă. Rămâne doar o mică întrebare pentru la vară: dacă plaja din Saturn se lărgește cu încă o sută de metri, oare prosoapele noastre vor ajunge mai aproape de apă sau doar mai aproape de buldozerele din lotul următor?